Au trecut peste 32 de ani de la răsturnarea regimului dictatorului comunist Ceauşescu, în România. Acesta a fost considerat un conducător deosebit de nemilos, care nu simpatiza nicidecum mai ales Biserica romano-catolică – și, de fapt, mai degrabă a vrut să demoleze, decât să sprijine construirea noilor lăcaşuri de cult. În anii ’70, în mijlocul erei comuniste, părea o minune construirea unei biserici romano-catolice în Orşova, oraşul de pe malul Dunării. Ceea ce nu au observat comuniştii: constructorii, respectiv artistul a reuşit să „trişeze“, adăugând pe Calea Sf. Cruci, picturi ce redau câteva celebrităţi ale muzicii pop din vestul Europei, ca semn al rebeliunii împotriva regimului.

„Biserica Romano-Catolică din Orşova, cu hramul Neprihănita Zămislire, a fost construită în anii ’70 [1971-1977]. Ceea ce s-a realizat atunci este fantastic! O biserică fără ferestre, lumina pătrunzând prin crucea care despică bolta – LUMINĂ PRIN CRUCE! – profund simbolic. Construcţia este din beton, dar pot fi găsite şi elemente din lemn, parţial sub forma unor lambriuri şi contraste de culoare.“ Părintele Davor Lucacela, croat din Banatul Montan, a făcut această introducere cu un entuziasm greu de suprimat. Pe lângă elementele moderne, totuşi avem impresia că ne aflăm într-un cort mare al păstorilor şi nomazilor, care au experimentat perioada creştinismului timpuriu, iar pe dinafară seamănă cu o barcă de pescuit trasă la mal… dar nu erau oare şi Apostolii pescari«Pescari de oameni» ?“
Orşova este un orășel cu circa 10.000 de locuitori, în sud-vestul României, situat pe malul Dunării, în vecinătatea Serbiei. Atunci când parohul Davor Lucacela povesteşte despre biserica din localitate, are doar cuvinte de laudă. Şi aici nu se referă doar la arhitectura modernă, construcţia din beton și imensa cruce de sticlă din bolta bisericii, prin care pătrunde lumina zilei. Din acest motiv Liturghiile de seară se celebrează mai devreme pentru a profita din plin de lumina zilei. Reflectoarele – iniţial acestea erau folosite la iluminarea unui stadion – consumă atât de mult curent, încât era absolut necesară utilizarea luminei zilei.
Biserica din Orşova are câteva particularităţi: în primul rând Calea Crucii, foarte modernă, alcătuită din 15 staţiuni. Ceea ce s-a ştiut de mult, s-a tot repetat cu voce tare mai ales după 1990: personajele pictate sunt personalităţi cunoscute din anii ’70-’80 (sau chiar dinainte), sportivi şi actori celebri. La staţiunea unde Isus este condamnat la moarte, artistul Gabriel Popa l-a pictat printre farizei pe însuşi… Lenin! În perioada comunismului aceste picturi nu erau compatibile cu doctrina de stat. La staţiunea a 15-a, reprezentând Învierea lui Isus, artistul l-a pictat pe muzicianul John Lennon. Nu se ştie de ce l-a ales chiar pe el… Între timp Gabriel Popa a trecut la cele veșnice. Nu se ştie de ce (în aceeaşi a 15-a staţiune) un personaj cu microfon în mână şi bustul gol seamănă cu Mick Jagger din formaţia Rolling Stones… De ce apare şi parohul (de atunci) al locului, al bisericii vechi și al celei noi, cu o mantie roşie de cardinal?
Acolo unde nu există certitudine, rămân ipoteze… „Ştiu, că există foarte multe şi cunoscute melodii rock şi pop, care au o rădăcină creştină. De exemplu, piesa „Let it be“ („Lăsaţi să fie“). Sunt cuvintele Sfintei Fecioare Maria: „Fie mie după cuvântul Tău“ (Lc 1,38) în traducerea engleză. De ce a fost ales tocmai John Lennon, nu ştim… Artistul nu a făcut vreo referire la acest detaliu. Probabil avea motive întemeiate. Era o perioadă problematică a comunismului. După părerea mea Gabriel Popa se temea să nu aducă argumente împotriva propriei persoane! Şi totuşi a pictat toate acestea.“
„Toţi artiştii care au pictat importante Căi ale Crucii au integrat în operele lor şi timpul în care au trăit. Ceea ce vedem la Orşova nu este, din acest motiv, ceva deosebit. Doar o tradiţie culturală foarte bună! – a arătat jurnalistul ADZ, Werner Kremm, care fiind de religie romano-catolică vizitează des biserica din Orşova. Tot el a fost iniţiatorul vizitei cu colegul de la Deutschlandfunk. Pentru Kremm rămâne întrebarea: cum a reuşit artistul la începutul anilor ’70, în perioada de „înflorire“ comunismului din România, să picteze portretul lui John Lennon sau a lui Lenin pe o astfel de lucrare, fără să fie observat?
„Cred că nu a fost doar un semnal al opoziţiei unui artist, a fost mult mai mult!“ Werner Kremm a făcut referire şi la originile pictorului Gabriel Popa şi ale arhitectului Hans Fackelmann, ambii decedaţi de o bună bucată de vreme. „Ambii au fost bănăţeni, au trăit la Timişoara, în vestul României, în perioada când s-a construit biserica din Orşova. Şi nu întâmplător în această parte de vest a ţării a izbucnit revoluţia din 1989. A fost o „zonă deschisă“ din punctul de vedere al lumii, culturii şi ideologiei. Gabriel Popa şi Hans Fackelmann au făcut parte şi din mediul apropiat al grupului Phoenix din Timişoara, respectiv din avangarda artistică… grupul Sigma, Ştefan Bertalan şi Roman Cotoşman.“
Biserica din Orşova reflectă şi o parte de istorie – într-o bună măsură – răzvrătirea împotriva regimului comunist de altădată. Libertatea artistică a fost trăită conştient cu sfidarea cenzurii. Ceea ce este interesant: integrarea persoanelor cunoscute din anii ’70-’80 în Calea Crucii; faptul că portretul lui Isus (de fapt un continuum) este autoportretul artistului Gabriel Popa. Multe personaje cunoscute au fost pictate stând lângă Cruce alături de Fecioara Maria. Astfel, îi putem recunoaşte pe actorii Anna Szeles, Florin Piersic şi pe gimnasta Nadia Comăneci.
După priviri îndelungi şi analize ale Căii Crucii, personajele pot fi recunoscute şi clasificate cu uşurinţă. Chiar şi părintele Davor rămâne uimit în faţa figurii lui John Lennon. „Acesta îşi îndreaptă mâinile spre cer, la fel, ca Isus. În mod sigur, artistul şi-a adus aminte de o melodie.“
Au trecut oare neobservate de către conducătorii comunişti aceste asemănări cu „icoanele“ muzicii pop occidentale? Sau nu au vrut să le observe? Portretul lui Lenin este prezentat din profil. În iconografia bizantină toţi sfinţii, persoanele pozitive sunt prezentați cu faţa întreagă, frontal, cu privirea îndreptată către privitor. La Lenin este doar o parte a feţei, aceasta simbolizând un personaj negativ. Prin acest mod de prezentare artistul a dat dovadă de mult curaj… Nu avem cunoştinţe despre represalii ulterioare la adresa artistului.
Pe lângă Calea Crucii, Biserica Neprihănita Zămislire din Orşova mai are şi alte particularităţi. Werner Kremm: „Este singura biserică romano-catolică care a fost construită în perioada comunismului.“ [o altă biserică, tot a arhitectului Fackelmann, a fost construită la Dumbrăvița]. Peste 90% din români au aparţinut şi aparţin confesiunii ortodoxe, cei romano-catolici fiind minoritari. Dictatorul Ceauşescu nu accepta această religie. Motivul pentru care totuşi s-a construit biserica în localitatea de pe malul Dunării îşi are rădăcinile în politica vremii respective. „Vaticanul a reluat [parțial] relaţiile diplomatice cu România în perioada lui Ceauşescu. Înainte Biserica catolică era o Biserică tolerată [și a rămas așa până în decembrie 1989]. A existat un fel de acord: doar în cazul distrugerii unei biserici putea fi ridicată alta nouă. Construirea bisericii din Orşova a fost finanţată de Caritas-ul din Germania.“ În prealabil a fost distrusă vechea biserică, care s-a aflat vis-a-vis de lacul de acumulare al Dunării, în „Golful Orşova“. Vechea localitate Orşova a dispărut, ea fiind mai întâi demolată, iar apoi înghițită de apele Dunării.
Părintele Lucacela celebrează zilnic sfinte Liturghii în noua biserică, simbol al multiculturalităţii. Orşova, aflându-se în vestul ţării, se pleacă în faţa regulilor credinței catolice din această parte a României: multilingvismul sfintelor Liturghii. „Da, avem o comunitate mică, majoritatea credincioşilor fiind de etnie cehă. Nemţii au emigrat, au rămas cehii în proporţie de 80-90%; avem puţin români şi unguri, 10-20 familii de nemţi. Comunitatea cehă provine din foşti migranţi, mineri, constructori militari din Cehia, cândva Boemia.“ Părintele Davor nu este de etnie germană sau cehă, este cetăţean român de etnie croată. Există în Banat o minoritate croată lângă Reşiţa, în șapte sate, circa 6500 de persoane.
Astfel, biserica romano-catolică din Orşova a devenit un simbol al răzvrătirii mute împotriva comunismului și un fel de loc multicultural în vestul României. Pr. Lucacela spune: „Sunt foarte mândru, este o mare moştenire. Am o responsabilitate mare, nu doar ca preot.“

Text: Thomas Wagner
Foto: Werner Kremm
Apărut în: Allgemeine Deutsche Zeitung für Rumänien, Anul 30, Nr. 7360, București, Sâmbătă, 18 iunie 2022, pp. 8-9.