Parohia romano-catolică din Caransebeș a sărbătorit duminică 300 de ani de la punerea pietrei de temelie a actualei biserici parohiale și tot atâția ani de la reînființarea parohiei, momemnt marcat împreună cu reprezentanții Forumului Democrat al Germanilor din Banatul Montan din Reșița. Sfânta Liturghie festivă în biserica arhiplină a fost celebrată de vicarul general al Diecezei de Timișoara, Msgr. Johann Dirschl, împreună cu Pr. Marin Matieș, parohul-decan de Caransebeș, fostul paroh-decan Reinholdt Lovasz și de alți preoți-parohi din Slatina Timiș, Băile Herculane și Oțelu Roșu. Invitați de onoare la Liturghia festivă au fost primarul Felix Borcean și Erwin Josef Țigla, președintele Forumului Democrat al Germanilor din Banatul Montan, totodată principalul organizator al celei de-a 33-a ediții a Decadei Culturii Germane din Banatul Montan, în cadrul căreia a fost organizat acest eveniment. Corurile bisericești unite din Lugoj și Caransebeș, sub conducerea doamnei organiste Monica Bati, au preluat aranjamentul muzical al Sfintei Liturghii, deoarece comunitatea de aproximativ 800 de suflete, din Caransebeș nu are deocamdată un cantor sau un organist.

Chiar înainte de Liturghie, pornind din Parcul Dragalina a avut loc o procesiune prin zona pietonală, pe lângă Casa de Cultură, cu perechi îmbrăcate în costume tradiționale și invitați de onoare, pe muzica fanfarei Lira, formație înițial din cadrul armatei din Caransebeș. Au participat copii și tineri de la secția germană a Colegiului Național Loga, grupurile de dansuri populare Enzian (copii, tineri și adulți) din Reșița și chiar și câțiva enoriași cehi în costume populare de la filialele bisericești Șumița (parohia Băile Herculane) și Jupa (parohia Caransebeș). La biserică, în dreapta intrării principale, a fost dezvelită și binecuvântată de către vicarul general o placă de marmură cu inscripții în limba latină și română, care marchează împlinirea a 300 de ani ai parohiei și bisericii actuale. Sfânta Liturghie a fost celebrată în principal în limba română, dar au fost rostite rugăciuni și în germană, maghiară și cehă. Un punct culminant din punct de vedere spiritual a fost oferirea darurilor, foarte bine pregătite, moment descris de sora Marie Therese Gabor FCJM, pentru că, pe lângă pâine și vin, au fost înmânate vicarului general de către enoriași, elemente simbolice: pietre, un ceas și un felinar, ca simboluri ale temeliei, timpului și strălucirii.

Părintele Reinhold Lovász, fost paroh și decan la Caransebeș, a fost întâmpinat cu aplauze călduroase de către credincioși. După primar și reprezentantul episcopului ortodox, acesta s-a adresat comunității: S-a bucurat foarte mult să vadă multe fețe cunoscute și să constate că munca și structurile pe care le-a creat în anii ’90 împreună cu surorile franciscane – însăși viața fransciscană, veche de secole la Caransebeș – există și astăzi și sunt încă eficiente.

De asemenea, părintele a amintit studiile pe care le-a scris despre istoria bisericească romano-catolică a Caransebeșului, în special cea a franciscanilor din oraș, care au fost publicate în limba română la Craiova și Târgoviște, al treilea studiu urmând să apară în curând și la București. O traducere în limba germană este în lucru, a spus el. „Franciscanii au fost activi aici în urmă cu 300 de ani, dar au fost activi și în Evul Mediu. În 1333, exista deja o mențiune în listele decimelor papale ale decanatului de Sebeș, adică de la Caransebeș, care spune că exista o parohie în cetate. În plus, au existat mai multe edificii bisericești ale căror ruine au fost descoperite de-a lungul secolelor, inclusiv aici, în centrul orașului, vis-avis de biserica noastră parohială, ele constituind fundamentele bisericii franciscane medievale, lucru dovedit și de cronica lui P. Blasius Kleiner OFM, pe care autorul a scris-o la Vințu de Jos și care a vizitat și el această mănăstire în calitate de provincial. Încă din primele timpuri, populația de aici era mixtă, ca și astăzi, și există dovezi istorice că în jurul anului 1500, o parte din orășenii din Caransebeș erau catolici și plăteau zeciuiala la Dieceza de Cenad”, spune părintele Lovasz, fostul preot decan de Caransebeș, care acum activează la Plankstadt, în Arhidieceza de Freiburg.

După Liturghie, au avut loc prezentări de dans ale grupurilor din Caransebeș și Reșița și un concert de fanfară în fața bisericii, moment în care și credincioșii au dansat spontan. După aceea, a urmat o agapă comunitară.

Astrid Weisz
Traducere și adaptare: Claudiu Călin, Biroul de Presă al Episcopiei de Timișoara
Apărut în: Allgemeine Deutsche Zeitung für Rumänien, Anul 31, Nr. 7682, București, vineri, 13 octombrie 2023, p. 4