Tânărul nostru seminarist, Branko Marian Duma (originar din Lupac), care studiază Teologia la München împreună cu un alt coleg din dieceza noastră, a avut ocazia de a petrece Floriile, Săptămâna Mare și Sfintele Paști la Ierusalim, în Cetatea Sfântă, locul patimilor, morții și învierii Mântuitorului nostru Isus Cristos. În cele ce urmează, vă prezentăm o succintă descriere a vieții liturgice, a celebrărilor acestor zile, așa cum se desfășoară ele în Locurile Sfinte – relatată de studentul nostru telolog – dar și a felului în care ele mișcă sufletul și intensifică trăirea pe drumul vocației creștine și sacerdotale.

Duminica Floriilor marchează începutul Săptămânii Sfinte pentru noi, creștinii, indiferent de confesiune sau de data la care celebrăm Paștele. Anul acesta am putut să petrec această Săptămână Sfântă la Ierusalim și să iau parte la toate celebrările oficiate în aceste locuri cu totul și cu totul speciale.
Liturghiile din Duminica Floriilor au început dis-de-dimineață, la Bazilica Învierii lui Isus, cu binecuvântarea ramurilor și procesiunea în jurul Ediculei, urmată de Sfânta Liturghie, la care au fost prezenți numeroși preoți și credincioși din întreaga lume. În după-amiaza aceleiași zile – conform unei tradiții străvechi, așa cum se citește în relatarea Egeriei, o pelerină apuseană la Locurile Sfinte, în sec. IV – a avut loc o procesiune festivă de la Betfage la Ierusalim. Procesiunea a pornit din vârful muntelui și s-a încheiat în curtea bisericii Sfânta Ana din orașul vechi al Ierusalimului. Frunzele de palmier și ramurile de măslin au fost binecuvântate de Patriarhul latin al Ierusalimului. Această procesiune comemorează intrarea lui Cristos în Ierusalim, așa cum este descrisă de evangheliști (Mt 21,1-11; Mc 11,1-11; Lc 19,28-40; Io 12,12-19). Mulți credincioși, de diferite vârste și din diferite țări, care erau prezenți, mergeau în grupuri și cântau Hosanna și alte cântece de laudă în limba lor. Iată doar câteva țări care trebuie menționate: SUA, Chile, Brazilia, Argentina, Africa de Sud, Republica Democrată Congo, Camerun, Nigeria, Spania, Portugalia, Franța, Danemarca, Germania, Ungaria, Indonezia, Filipine etc. Ceea ce m-a emoționat personal la această procesiune a fost călătoria în sine, adică să mergem pe aceeași cale cu Isus și să ne bucurăm împreună cu ceilalți pelerini spre El, spre Cristos, și să începem împreună Săptămâna Sfântă.
Începutul Triduumului Pascal a fost celebrat în dimineața zilei de Joia Sfântă în Biserica Sfântului Mormânt cu Liturghia Chrismei și, în același timp, cu Liturghia Cinei celei de Taină, așa cum este specificul acestui loc. La Liturghie, preoții și-au reînnoit promisiunile de la sfințirea lor sacerdotaă, s-au sfințit Sfintele Uleiuri, apoi a avut loc spălarea picioarelor, iar la final Sfântul Sacrament a fost transferat în alt loc. Seara târziu, conform cuvintelor Domnului nostru: „[…] vegheați cu mine!“ (Mt 26,38), a avut loc o celebrare în Biserica Ghetsimani unde, conform unei vechi tradiții, „s-au recitat lecturi, imnuri și antifoane“. La sfârșit, am mers cu toții în procesiune, în perfectă tăcere la Biserica Sfântul Petru din Gallicantu, unde Petru, potrivit Evangheliei, s-a lepădat de Isus: „Atunci a început să blesteme și să se jure: Nu-l cunosc pe omul acesta“ (Mt 26,74).
În Vinerea Mare, celebrarea Patimilor și a Morții lui Cristos a fost oficiată dimineața în Biserica Sfântului Mormânt, mai exact pe Golgota. Punctul culminant al celebrării l-a constituit momentul când unul dintre preoții care recitau Patimile s-a apropiat de locul unde se afla crucea și a proclamat: „«S-a săvârșit!», iar el și-a plecat capul și și-a dat duhul“ (In 19,30).
O liniște adâncă s-a așezat în biserică. Puțin mai târziu, în cursul serii, a fost celebrat ritul specific al înmormântării lui Cristos, de către Custodele Țării Sfinte. Ceremonia constă din mai multe lecturi și psalmi, la diferite stațiuni din Biserica Sfântului Mormânt, dintre care una se află chiar pe Golgota. Un Corpus este coborât simbolic de pe cruce și înfășurat într-o pânză de in. Pe Piatra Ungerii, corpusul a fost uns, după cum spune Evanghelia: „Au luat trupul lui Isus și l-au înfășurat în pânze de in, împreună cu mir parfumat, după cum e obiceiul de înmormântare la evrei“. (Io 19,40). Trupul a fost apoi așezat în mormânt.
Este un obicei vechi în Biserica Sfântului Mormânt ca Vigilia Pascală să fie celebrată deja sâmbătă dimineața. Așa s-a procedat și de această dată. Ceremoniile de la Vigilia Pascală nu sunt diferite de cele cu care suntem obișnuiți. Însă în ciuda obiceiului matinal, este o experiență deosebită să iei parte la Liturghii împreună cu clerul locului și să fii purtat împreună cu acești confrați în trăirea misterului pascal.
Încheind, doresc să mărturisesc că sunt foarte recunoscător pentru aceste zile în care am avut ocazia să trăiesc Săptămâna Sfântă și Paștele la Ierusalim. Au fost zile profunde pentru mine și pentru vocația mea. Așa cum am menționat deja, este o experiență specială să-l însoțești pe Isus în ultimele zile ale vieții sale pământești aici, chiar la Ierusalim, și să intri în suferința, moartea și învierea sa… iar de aici să-mi îndrept mereu viața spre el.
Vă doresc tuturor zile de Paște binecuvântate!

„Sepulchrum Christi viventis et gloriam vidi resurgentis“. – „[…] surrexit, non est hic, ecce locus ubi posuerunt eum.“