{"id":14526,"date":"2019-01-18T18:59:01","date_gmt":"2019-01-18T16:59:01","guid":{"rendered":"https:\/\/gerhardus.ro\/tschanad\/"},"modified":"2019-02-21T20:26:03","modified_gmt":"2019-02-21T18:26:03","slug":"tschanad","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/gerhardus.ro\/de\/pastoration\/wallfahrtsorte\/tschanad\/","title":{"rendered":"Tschanad"},"content":{"rendered":"

Cenad \u2013 vechi scaun episcopal, azi loc de pelerinaj<\/strong><\/p>\n

Cum num\u0103rul credincio\u0219ilor \u0219i al preo\u021bilor a crescut, omul lui Dumnezeu a ridicat biserici \u00een anumite ora\u0219e, iar m\u0103n\u0103stirea principal\u0103, care a construito \u00een cinstea sf\u00e2ntului martir Gheorghe pe malul Mure\u0219ului, a denumito Urbs Morisena (Marosv\u00e1r). \u00cen aceast\u0103 m\u0103n\u0103stire a ridicat un altar \u00een cinstea Maicii Domnului, \u00een fa\u021ba c\u0103reia a at\u00e2rnat o c\u0103delni\u021b\u0103 de argint. (\u2026) Iar episcopul, \u00een fiecare s\u00e2mb\u0103t\u0103, precum \u0219i \u00een ziua Ridic\u0103rii Fericitei Fecioare Maria cu Trupul \u0219i Sufletul la Cer cuprins de pio\u0219enie a rostit aici rug\u0103ciuni de pream\u0103rire \u0219i slav\u0103 \u0219i nou\u0103 lecturi. (\u2026) Iar numele Maicii Domnului na\u021biunea maghiar\u0103 nu-l pronun\u021b\u0103, ci o cheam\u0103 St\u0103p\u00e2n\u0103, deoarece Pannonia a fost numit\u0103 de c\u0103tre sf\u00e2ntul rege \u0218tefan familia Preafericitei Fecioare<\/em> \u2013 se poate citi \u00een Legenda maior s. Gerardi<\/em><\/strong>.<\/p>\n

Primul nostru episcop a adus popoarelor de pe meleagurile cuprinse \u00eentre Tisa, Mure\u0219, Dun\u0103re \u0219i Carpa\u021bi, o dat\u0103 cu credin\u021ba cre\u0219tin\u0103 \u0219i cinstirea Sfintei Fecioare Maria. \u00cen apropierea str\u0103vechii catedrale episcopale \u0219i a primului altar marian st\u0103 ast\u0103zi sarcofagul care con\u0163inea odinioar\u0103 relivciile, r\u0103m\u0103\u015fi\u0163ele p\u0103m\u00e2nte\u015fti ale Sf. Gerhard (+ 1046). Acest sarcofag de piatr\u0103 serve\u0219te azi drept altar al bisericii romano-catolice din Cenad. Acolo unde primul nostru episcop \u0219i sf\u00e2nt-martir s-a rugat, cu aproape o mie de ani \u00een urm\u0103, cer\u00e2nd ocrotirea Sf. Fecioare Maria, azi mul\u021binea de credincio\u0219i sosi\u021bi din \u00eentreg teritoriul vechii dieceze de Cenad se roag\u0103 cer\u00e2nd mijlocirea lui.<\/p>\n

Excelen\u021ba Sa, Martin Roos, episcop diecezan de Timi\u0219oara a proclamat biserica din Cenad, \u00een anul jubiliar 2000, drept loc de pelerinaj, unde \u00een fiecare an la data de 24 septembrie, \u00een s\u0103rb\u0103toarea Sf. Gerhard, sosesc pelerini din cele trei dieceze vecine \u0219i surori: Timi\u0219oara, Szeged-Csan\u00e1d \u0219i Becicherecul Mare (Zrenjanin). \u00cen anul 1991 Excelen\u021ba Sa L\u00e1szl\u00f3 Huzsv\u00e1r (+ 2016), episcop de Zrenjanin, dr. Endre Gyulay, episcop de Szeged-Csan\u00e1d, Excelen\u021ba Sa Sebastian Kr\u00e4uter (+ 2008), episcop de Timi\u0219oara \u0219i dr. Adalbert Boros (+ 2003), arhiepiscop titular de Resiana \u0219i episcop auxiliar de Timi\u0219oara au celebrat pentru prima dat\u0103 Sf. Liturghie \u00eempreun\u0103, \u00een biserica ce p\u0103streaz\u0103 vie amintirea primului nostru episcop \u0219i martir.<\/p>\n

La morm\u00e2ntul Sf. Gerhard din Cenad Legenda maior<\/em> men\u021bioneaz\u0103 \u00eemplinirea un num\u0103r de zece minuni. \u00cen cele mai multe cazuri este vorba de localnici, credincio\u0219i care au beneficiat de ajutor \u0219i har. Tot aici se poate citi c\u0103, \u00een secolul al XIV-lea, so\u021bia regelui Carol Robert de Anjou (+ 1342), regina Elisabeta (+1380), s-a vindecat de o boal\u0103 grea prin mijlocirea Sf. Gerhard \u0219i de aceea a oferit multe daruri pre\u021bioase m\u0103n\u0103stirii.<\/p>\n

Cenadul a fost re\u0219edin\u021ba episcopal\u0103 a diecezei omonime \u00eentre anii 1030-1552. Fiind un centru important al statului medieval \u0219i al Bisericii, a fost vizitat de-a lungul secolelor de mai mul\u021bi regi. Este foarte probabil c\u0103 \u00eensu\u0219i sf\u00e2ntul rege \u0218tefan al Ungariei (+ 1038) a vizitat Cenadul. Cu ocazia Solemnit\u0103\u021bii Sf. Pa\u0219ti, \u00een anul 1041, a poposit la Cenad regele Aba Samuel (+ 1044). Regele Ladislau al IV-lea (Cumanul, + 1290) al Ungariei a poposit \u0219i el de mai multe ori la Cenad (\u00een anul 1278 \u0219i \u00een anii urm\u0103tori), loc \u00een care \u0219i-a g\u0103sit \u0219i odihna ve\u0219nic\u0103, fiind \u00eenmorm\u00e2ntat \u00een vechea Catedral\u0103 din urbe. Un alt monarh, Carol Robert de Anjou, a ajuns \u00een anul 1315 la Timi\u0219oara, trec\u00e2nd prin Cenad, iar \u00een anul 1366 regele Ludovic I al Ungariei (+ 1382) a vizitat \u0219i el cetatea vechii noastre dieceze. Regele Sigismund de Luxemburg (+ 1437) a fost de dou\u0103 ori la Cenad, \u00een 1394 \u0219i \u00een 1436. \u00cen perioada cuprins\u0103 \u00eentre 1443-1451, Ioan (Iancu) de Hunedoara (+ 1456) a poposit de mai multe ori la Cenad, iar sf. Ioan de Capistrano a sosit \u00een anul 1455 la re\u0219edin\u021ba episcopal\u0103 din ora\u0219ul de pe Mure\u0219. \u00cen 1456 Cenadul a fost vizitat de regele Ladislau al V-lea (Postumul, + 1457), \u00een 1462 de Matei Corvin (+ 1490), iar \u00een 1495 de regele Vladislav al II-lea Jagello (+ 1516).<\/p>\n

\u00cen anul 1551, \u00eenainte de b\u0103t\u0103lia cu o\u0219tile otomane, la ordinul cardinalului Gheorghe Utjesenovici Martinuzzi popula\u021bia a p\u0103r\u0103sit ora\u0219ul Cenad. Ca urmare cetatea a c\u0103zut \u00een m\u00e2na turcilor f\u0103r\u0103 asediu. St\u0103p\u00e2nirea otoman\u0103 a \u00eensemnat implicit distrugerea total\u0103 a re\u0219edin\u021bei episcopale. \u00cencep\u00e2nd cu acest an, episcopii de Cenad nu au mai putut locui \u00een vechea lor re\u0219edin\u021b\u0103 \u0219i nici m\u0103car \u00een ora\u0219 sau \u00een diecez\u0103, fiind imposibil de a-\u0219i mai exercita jurisdic\u021bia efectiv\u0103 \u00een teritoriu.<\/p>\n

Dup\u0103 eliberarea Banatului de sub st\u0103p\u00e2nirea Otoman\u0103 de c\u0103tre armata imperial\u0103 habsburgic\u0103 comandat\u0103 de prin\u021bul Eugeniu de Savoya (+ 1736), pentru scurt timp (1710-1730), episcopii de Cenad \u0219i-au desf\u0103\u0219urat activitatea la Szeged \u00eens\u0103, deja la 7 august 1723, a fost emis un decret imperial care dispunea ridicarea unei re\u0219edin\u021be episcopale la Timi\u0219oara.<\/p>\n

Parohia romano-catolic\u0103 din Cenad a fost reactivat\u0103 \u00een 1741 de c\u0103tre episcopul Nikola Stanislavich (+ 1750), tot el \u00eengrijindu-se de construirea unui prim l\u0103ca\u0219 de cult, care cuprindea \u00een zidurile sale multe vestigii ale vechilor biserici \u0219i edificii medievale. Actuala biseric\u0103 parohial\u0103 din Cenad a fost ridicat\u0103 \u00een anul 1868, fiind consacrat\u0103 \u00een 1938 \u00een cinstea Sf. Gerhard, patronul Diecezei de Timi\u0219oara.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cenad \u2013 vechi scaun episcopal, azi loc de pelerinaj Cum num\u0103rul credincio\u0219ilor \u0219i al preo\u021bilor a crescut, omul lui Dumnezeu a ridicat biserici \u00een anumite ora\u0219e, iar m\u0103n\u0103stirea principal\u0103, care a construito \u00een cinstea sf\u00e2ntului martir Gheorghe pe malul Mure\u0219ului, a denumito Urbs Morisena (Marosv\u00e1r). \u00cen aceast\u0103 m\u0103n\u0103stire a ridicat un altar \u00een cinstea Maicii Domnului, […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":14527,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/gerhardus.ro\/de\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/14526"}],"collection":[{"href":"https:\/\/gerhardus.ro\/de\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/gerhardus.ro\/de\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/gerhardus.ro\/de\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/gerhardus.ro\/de\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=14526"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/gerhardus.ro\/de\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/14526\/revisions"}],"up":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/gerhardus.ro\/de\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/14527"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/gerhardus.ro\/de\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=14526"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}