După întemeierea vechii Dieceze de Cenad, Sf. Gerhard, primul ei episcop a consacrat și prima catedrală episcopală în cinstea Sf. Gheorghe, și acest hram s-a păstrat până în zilele noastre. După mutarea reședinței episcopale în anul 1732, în timpul episcopului Adalbert von Falkenstein de la Szeged la Timișoara au început demersurile construirii unei noi catedrale episcopale, consacrarea festivă a acesteia având loc cu prilejul sărbătorii Sf. Gheorghe, 24 aprilie 1803 de către episcopul de Cenad la Timișoara, Ladislau Kőszeghy.
În lucrarea sa amplă despre istoria Diecezei de Cenad și de Timișoara intitulată Erbe und Auftrag, Excelența Sa Martin Roos, episcop emerit de Timișoara redă în felul următor ceremonia de consacrare a Catedralei Sf. Gheorghe din Timișoara:
Consacrarea catedralei duminică, 24 aprilie, a fost precedată de sfințirea celor șase altare laterale, începând cu altarul Sf. Ioan din Nepomuk, aflat chiar la intrare în partea stângă, care a fost sfințit luni, 18 aprilie; marți, a urmat altarul dedicat sfinților ocrotitori împotriva ciumei din partea dreaptă; miercuri altarul Sf. Iosif aflat în partea stângă; joi altarul Vizitei Sf. Fecioare Maria la Elisabeta din partea dreaptă; vineri altarul Sf. Cruci în transeptul stâng și sâmbătă altarul Cinei cea de Taină în transeptul drept. Punctul culminant al acestei săptămâni festive a fost consacrarea altarului principal în cinstea Sf. Gheorghe – și sfințirea solemnă a catedralei în sine. (…) Aniversarea sfințirii Catedralei a fost inițial în sărbătoarea Sf. Gheorghe, dar în 1811 a fost stabilită pentru a doua duminică după Paște. Astăzi ziua consacrării catedralei este sărbătorită în a doua sâmbătă după Paște. (Martin Roos: Erbe und Auftrag, vol. I,2b)
În cadrul proiectului realizat cu finanțare europeană și intitulat. „Lucrări interioare şi exterioare de renovare, conservare, reabilitare a clădirii Catedralei Romano-Catolice din Timişoara şi a împrejmuirii, în vederea integrării în circuitul turistic naţional şi internaţional” Catedrala Sf. Gheorghe se reînnoiește, urmând ca lucrările de restaurare să fie binecuvântate în acestă toamnă. Referitor la stadiul acestora Pr. Nikola Lauš cancelar episcopal, responsabil pentru acest proiect din partea Episcopiei Romano-Catolice de Timișoara ne-a declarat: „Restaurarea și renovarea Domului se desfășoară în prezent în mod continuu, pe mai multe planuri. Desigur, ca și până acum, componentele artistice (sculptură, pictură pe pânză, sticlă, feronerie, piatră) sunt o prioritate – restaurarea lor fiind într-o bună măsură realizată. Zugrăveala interioară a Domului – în navă – a fost finalizată, acum lucrându-se la transept și la sanctuar. Denticulii și capitelurile pilaștrilor au fost restaurați, constatându-se că au fost realizați din piatră, fapt care a dus la hotărârea de a fi lăsați nepictați. Pe arcul bolții aflat la trecerea din transept în sanctuar s-a descoperit o inscripție în limba latină, care atestă încheierea lucrărilor la boltă în timpul împărătesei Maria Theresia și a episcopului Nikola Stanislavich. Despre existența acestei inscripții s-a știut din opera lui Hans Dipplich, „Die Domkirche von Temeswar“, însă ea a fost considerată de mult pierdută. Textul inscrispției este următorul:
REGNANTE MARIA THERESIA IMPERATRICE
SEDENTE NICOLAO EPISCOPO
GUBERNANTE L[IBERO] B[ARONE] AB ENGELSHOFEN
ECCLESIA CATHEDRALIS CSANADIENSIS
TEMESVARII REDIVIVA
Acum ea va fi restaurată, pusă în valoare, rămânând vizibilă. În interior se mai lucrează la sacristii și la holurile de acces spre acestea. Restaurarea criptei este în mare măsură finalizată. În exterior s-a trecut la prima etapă – cea de asanare a fundației Domului, fiind înlăturată tencuiala și aplicându-se deja două straturi, constând din materiale profesioniste, pentru combaterea umidității. În următoarea perioadă, lucrările se vor concentra asupra fațadei principale, pe care s-a montat deja o schelă, în totalitate, până la vârfurile turnurilor.“