Cartea intitulată Rebuilt (Reconstruit) a autorilor americani, Pr. Michael White și Tom Corcoran, care descrie experiențele, bucuriile și eșecurile procesului de reînnoire a unei parohii din Baltimore (SUA), într-un mod foarte elocvent, a fost prezentată și dezbătută sâmbătă, 20 iunie 2020 de către dr. Georg Plank din Diecezade Graz-Seckau (Austria), Referentul a înființat în acest spirit o instituție care ajută la identificarea și punerea în practică a acelor principii, care au contribuit și contribuie la reînnoirea unor parohii din întreaga lume. Dr. Georg Plank (din Graz) s-a întâlnit prin intermediul platformei Zoom, cu ascultătorii săi din Dieceza de Timișoara, sâmbătă, 20 iunie a.c. începând de la ora 9.30, programul, cu pauze, încheindu-se la ora 17.00. O parte din ascultători, respectiv participanți s-au întâlnit în Salonul Roșu al Palatului Episcopal (Timișoara, Str. Augustin Pacha nr. 4), iar o pare – preoții din arhidecanatul Montan – în sala Parohiei Romano-Catolice Lugoj, iar o altă parte în Biserica Romano-Catolică Arad Șega.

În dechidere, episcopul diecezan, Excelența Sa Iosif Csaba Pál, i-a salutat pe cei prezenți și participanți, precizând că este o bucurie să vadă oameni care se reunesc pentru a-și cunoaște și trăi credința în mod efectiv. La această zi pastorală au luat parte, prin intermediul internetului, sau prezent, peste 80 de persoane. Sub forma unui dialog între episcopul diecezan și referent, vom încerca să prezentăm cele expuse:
 „Anul trecut câțiva dintre noi, din Dieceza de Timișoara, am citit cartea Rebuilt și am căzut de acord că ar fi bine să vedem ce putem face în această privință [reconstrucția, revigorarea vieții parohiale]. Trebuie să pornim de la întrebarea: Ce dorește Dumnezeu să facă cu parohia, dieceza noastră? Trebuie să găsim lumina din experiența altora, dar și a noastră, trebuie să punem în comun ceea ce cunoaștem fiecare. Isus, când a venit și a spus că orbii văd – se referea la faptul că uneori, în suflet, nu se mai vede adevărul, nu se mai vede lumina, spiritul lui Cristos – respectiv, că într-o parohie sunt mulți aceia care nu mai văd un lucru valoros în acea comunitate. Șchiopii umblă: aici Isus vrea să ne spună că cei care nu sunt perfecți, ei sunt aceia care merg în întâmpinarea misiunii, în predicarea Evangheliei. Isus și azi dorește să ne reînnoiască, dorește să avem parohii reînnoite.” – a subliniat Episcopul Diecezan.

Georg Plank – a urmat studiul teologiei, după care a lucrat ca și colaborator într-o parohie. Episcopul de atunci a activat în sprijinul pastorației tineretului. „Am avut posibilitatea de a vedea cât de „colorată“ este o dieceză, Biserica și am putut realiza că oamenii au nevoie de Dumnezeu.“ – a afirmat referentul, în prezentarea sa. El a continuat:
„Ce este inovația pastorala? Aceasta este de fapt o consiliere spre înnoire, pentru biserici și organizații bisericești, care se gândesc, împreună cu cei interesanți, dezvoltând idei pentru a ajuta comunități pentru o reînnoire, împrospătare benefică. Principala dorință, încă din 2014, a fost să fim la dispoziția oamenilor, comunităților.
În ultimile luni credința noastră a fost pusă la încercare, dacă credem că El este cu noi în perioada de criză, de pandemie, dacă ne ajută să devenim mai buni, să devenim o Biserică mai bună pentru toți oamenii. Mulți cred că inovația este doar ceva tehnic, dar cuvântul acesta nu doar aceasta înseamnă. Trebuie să fie ceva mai bun decât ce a fost înainte!
În Biserică, dacă dorim să fim inovatori, trebuie să fim la fel ca aceia despre care ne vorbesc cuvintele Evangheliei: cei șchiopi să umble, orbii sa vadă! Este necesar ca Biserica să se reînnoiască mereu, prin Duhul Sfînt, și să umble pe calea lui Isus.
Dacă privim spre parohia noastră și observăm motivele pentru care ea se bucură, de ce suferă ea, ce planuri au tinerii ei? Să aveți întotdeauna în vedere parohia Dvs. și aceea să devină o Biserică unde se experimentează prezența lui Cristos. Această schimbare trebuie să treacă prin toată parohia, toată societatea. Voi toți sunteți sarea și lumina lumii. Prin noi să-l experimenteze lumea pe Dumnezeu, așa cum El a devenit vizibil pentru noi toți. Dumnezeu spune: deschideți larg porțile și ieșiți afară. Putem să înnoim parohia prin trei aspecte: profesional, teologic și spiritual.
Putem învăța inovația așa cum învățăm să facem de mâncare: este posibil, chiar la nivel profesional, doar trebuie ca noi să vrem!
Noi, în Biserică, trebuie să știm să motivăm de ce este nevoie de inovatie. Fondatorii de ordine călugărești au dat cu toții un răspuns nou la întrebările actuale timpurilor lor, pentru a putea împlini acea schimbare necesară în acel context. Ei au trebuit să motiveze și înaintea episcopilor lor de ce doreau să facă acea reînnoire. De asemenea, trebuie să avem și rezistență, căci vor fi și oameni care vor spune că nu e bine ceea ce facem, că facem așa, într-un anume mod, de secole.
Să fim deschiși și flexibili pentru a vedea cum merg și cum nu merg lucrurile.
Există trei elemente, trei domenii implicate în acest proces: parohiile, liderii și schimbul de experiență internațională.
Biserica nu trebuie să „facă umbră“, ci trebuie să aducă rod. Un viticultor, de asemenea, nu de umbră se va bucura, ci de rod. Chiar dacă roadele vor fi mici, trebuie să ne bucurăm de asta. Nu putem să facem totul, important e ca roadele să crească (roade pastorale, de însoțire pastorală). Fiecare viticultor cunoaște regulile pentru planta sa, știe cum să facă să crească acea plantă. Trebuie înțelese principiile: de ce crește Biserica? Trebuie să ne urmăm principiile propuse pentru creștere.“

„Dupa roadele lor îi veți cunoaște“ (Mt 16, 20)
În cele ce au urmat, d-lui dr. Plank i-au fost adresate o serie de întrebări, din partea participanților:

  • Este percepută Biserica în mediul meu social, este prezentă mod preponderent?
  • Participarea la Sf. Liturghie scade din ce în ce mai mult?
  • Sunt tot mai greu de găsit colaboratori voluntari?
  • Cunosc locuri sau comunități care recent au crescut?
  • Termenul „misionar“ are o conotație pozitivă pentru mine?

Aceasta este trimiterea noastră, adresată nouă, de a face ucenici în toate popoarele. Să facem așa cum a făcut și Isus, a activat în lume iubind, a chemat misionari, a trăit, activat și predicat respectând omul, chiar și pe tânărul bogat, pe leproșii care nu i-au mulțumit după ce i-a vindecat. Isus a iubit oamenii, nu i-a obligat să îl urmeze sau să îi pună în practică învățătura. Dar i-a chemat, i-a invitat, le-a vorbit.

  • Am auzit deja de „Church of the Nativity”, biserica aceea catolică, din Baltimore?

Referindu-se la Rebuilt, dl. dr. Plank a continuat: „Am putea spune: cultura americana nu e pentru noi, respectiv am putea afirma că noi nu trăim acolo. dar putem aduce un contra-argument geo-cultural: trăim în zona de influență occidentală! Alții spun că o astfel de creștere, a vieții parohiale, a activității unei comunități, se întâmplă doar în bisericile neoprotestante. Contra-argumentul este: Church of Nativity este o biserică și o comunitate cât se poate de catolică, doar că 4 ori mai mare! Avem nevoie de contrast pentru a vedea diferențele, un contrast care ne ajută să ne găsim identitatea. Sunt multe lucruri străine pentru mine, dar important este să fiu curios de acel lucru. Să nu-l etichetez ca bun sau rău, ci să cerem spiritul, darul discernământului.
Am putea spune: o să meargă cumva/ așa am făcut din totdeauna. Contra-argument: „Tradiția înseamnă a da mai departe focul, nu a adora cenușa.“ (Gustav Mahler). La ce nu pot renunța este focul, care trebuie să ardă necontenit. Biserica Nativity și comunitatea ei din Baltimore vrea să fie deschisă nu doar pentru insideri (cei din interior), ci și pentru cei ce nu cred – pentru cei sceptici de asemenea. Ei vor să primească pe toată lumea. Asta înseamnă a fi misionar, a fi în relație cu Isus și cu oamenii!
Calitatea în asistența spirituală duce și la creșterea cantitativă. Nu trebuie doar să aud cuvântul lui Dumnezeu, ci trebuie să îl și trăiesc, să îl transpun în viața mea de zi cu zi. Trebuie să aud, să văd binele, nu doar negativul, răul. Pentru noi creștinii, superlativul nostru este Dumnezeu, deci tindem spre El. Dacă suntem copii Lui, ne lăsăm călăuziți de Duhul Sfânt.
Să analizez de ce fac un lucru; atunci voi înțelege ce și cum va trebui să fac. Să văd ce va aduce rod. Trebuie să stau în slujba țelului.
Creșterea, în Biblie, este calitativă și cantitativă, iar promisiunea lui Isus este mare, în ambele. Ca să ajungem la oameni la care nu am ajuns până acum, trebuie să facem lucruri pe care nu le-am mai făcut până acum. Totul a început cu: a învăța de la alții. Să nu fiu prea mândru, căci mă împiedică în a merge spre Dumnezeu. Trebuie să dăm spațiu oamenilor care vor să facă ceva… chiar de se trece prin eșecuri, nu trebuie să cedăm. Înțelepciunea este rodul adunat din bune și din rele – acestea ne ajută pentru a ne dezvolta ca și oameni.

Ce înseamnă misiune?
Biserica este o mișcare crescândă, care face ca lumea să fie mai bună și să se schimbe prin faptul că îi facem pe oameni mai buni (Pr. Michael White). Misiunea înseamnă să găsești fericirea.

Cum a inceput calea reinnoirii?
Un NU consecvent spus atitudinii consumiste. Să lăsăm deoparte multe activități inutile, care nu aduc rod, care nu ne duc la țel. Să lăsăm deoparte autocompătimirea, frustrarea și resemnarea. Să părăsim toate acestea. E important să avem un sporit nou.“

A urmat o altă serie de întrebări, care a conținut următoarele chestionări, dar și îndemnuri:
Ce ne-a atins până acum? De care aspect ar trebui să ne ocupăm mai intens?
Unde și cum ar trebui să ne întâlnim cu această atitudine consumistă?
Avem deja primele idei pentru o viziune și teluri clare?
Inovația este surprinzătoare, căci ne complacem în ceea ce avem. Să nu ne raportăm melancolic la trecut, ci să învățăm ce a fost bun, pentru ca să vedem ce va fi și cum va fi în viitor. Ar trebui să ne implicăm mai mult în acțiuni de voluntariat, să îi ajutăm pe cei noi care vin într-o comunitate.
Să implicăm mai mult enoriașii, să ne iubim și să ne iubim mai mult.
Să căutăm calitățile, dar și problemele altora, pentru a putea să îi ajutăm.
Să pregătim și să susținem cateheze cu scopul de a putea ajunge la cât mai multe persoane.
Fluidizarea comunicării: să ne cunoaștem mai mult, pentru a cunoaște abilitățile altora.
Să fim atenți la cei care vin la biserică și la cei care nu vin la biserică.
Să nu vedem doar fețe posomorâte la biserică, ci să mai și zâmbim; prin această atitudine atrag mai mult/ mulți.

Cum să facem mai accesibil Cuvântul lui Dumnezeu?
Să fim schimbați de cuvântul lui Dumnezeu, în adevăratul sens. Reînnoirea comunității constă în reînnoirea personală, în primul rând. Constă în a învăța de la alții ceea ce funcționează! Mulți vin la biserică, dar nu sunt suficient de atenți la alții. Să nu facem diferențe! Educația copiilor trebuie gândită și făcută, în așa fel încât ei să fie atrași de Biserică. Să fim deschiși la noutăți, căutând mijloace pentru reînnoire.

După masă, programul a continuat, domnul Plank enumerând câteva elemente esențiale în activitatea de reînoire a unei parohii:
Dr. Plank: „Programe LIVT – acestea se pot pune în aplicare în fiecare parohie sau în fiecare dieceză. Creștinii trebuie să devină ucenici, dar în societatea de azi nu putem da, pur și simplu, un ordin pentru îndeplinirea acestui deziderat. Oamenii nu fac asta, pentru că nici părinții lor nu fac asta. Calea înspre acest țel este etapizată: primul lucru să fie faptele noastre, așa încât oamenii să experimenteze mai întâi iubirea, nu doar vorbe. O comunitate/ parohie nu are sens în zona unde trăim noi dacă: nu sunt tineri în ea, nu sunt voluntari, nu sunt oameni – acestea sunt parohii îngustate, reduse doar în ambientul lor. Dar noi vrem să fim o Biserică care vorbește și acelor oameni care nu au legatură cu Biserica. Vrem o Biserică care crește. Un aspect practic este acela că în foarte multe cazuri, foarte multe familii nu au timp în cursul săptămânii, pentru a se implica în viața comunității, ci doar în weeekend. Acest lucru se întâmplă și la comunitatea Church of Nativity din Baltimore.

Ministry: Elementul ospitalității este cel care trebuie să crească, este una dintre acele perle pe care trebuie și azi să lde trăim. Abraham și Sara au fost ospitalieri, cortul lor – primindu-i pe cei trei călători – și și-au primit răsplata prețioasă. Așa și Biserica trebuie să fie ospitalieră, trebuie să trăiască acest lucru. Chiar și Isus a fost ospitalier, sau chiar el îl face gazdă pe un altul, dându-i o șansă omului, nu îl marginalizează, ci îl integrează. A trece de la consumism la colaborare, asta este foarte important. Un sfat mic este de a trăi ospitalitatea. Sunt foarte importanți cei care vin duminică de duminică la Biserică, căci ei ar trebui să fie cei care să înțeleagă importanța ospitalității, ar fi bine ca ei să fie încurajați și de preot în acest sens. Când vorbim de ospitalitate, sunt cam 20-25 de lucruri care se referă la ea; acolo se poate vedea ce e important pentru noi și ce nu este.

Muzica: este deschiderea spre suflete. Trebuie să fim deschiși pentru muzică. Poate fi mai populară sau tradițională. În fiecare cultură există muzică, iar la diferite evenimente ea este un însoțitor bun. Însă muzica liturgică trebuie să fie rugăciune.

Mesajul: predica – preotul să primească un ecou, în care să i se spună cum a fost primită acea predică sau cum a ajuns mesajul predicii la oameni. Trebuie să ne hrănim și de la Masa Cuvântului și de la cea Euharistică. Un preot trebuie să se pregătească pentru predică 8-10 ore. Pe lângă asta, el mai are ajutoare de la credincioșii care meditează la cuvântul evanghelic, la tema propusă, și îi împărtășesc din gândurile lor. Preotul are nevoie de feedback, să știe cum a fost primită predica sa. Nu avem voie ca predicile noastre să fie pline cu informații false, greșeli.

Biserica este pentru tineri, vârstnici, adulți etc: Tinerii, după 18-21 de ani iau hotărâri majore, iar dacă Biserica nu este aproape de ei, se poate produce acea rupere atât de des întâlnită și dureroasă. Tinerii trebuie crescuți pentru Liturghie de mici copii, iar aceasta trebuie făcută regulat. Prin aceste mici școli chiar și anumite parohii, și adulții, învață, căci poate nu știau cum să se roage. Dacă ești colaborator într-o comunitate, în orice proiect, acțiune, altfel arată lumea! Important este ca fiecare să își găsească locul în comunitate, în parohie, în societate, în Biserică.

Grupuri mici: relații autentice se pot naște doar în grupurile mici. Într-un grup mic poți să cunoști pe cineva, deoarece într-un grup mare nu ai cum să cuoști pe toată lumea. În grupuri mici, cei care au abilități, pot să anime aceste grupuri, căci preotul, în mod obiectiv nu are atâta enegie și timp pentru a face asta. Grupurile mici sunt misionare; membrii lor se gândesc la ce se mai poate face, la ce posibilități sunt.

Să devenim mai largi și mai profunzi. Drumul „Trepte“ – Steps – S-service – a sluji:
T-tithe – a trăi în ziua de zeciuială biblică;
E-enngage – a exersa, a fi creștin în grupuri mici;
P-practice – a exersa trăirea creștină (rugăciuni, Sacramente, diaconie, Biblie etc);
S-share – împărtășește, a evangheliza prin mărturia personală.

LIVT: a vitaliza comunitatea. Este un proces, o cale pe care o putem aprofunda. E vorba de 3 ani:
Întâlniri comune la fața locului;
Aprofundare și călăuzire/ îndrumare;
Echipa de conducere în parohie.

Trebuie analizată la fața locului situația pe care o avem. Trebuie văzute care sunt problemele. Trebuie dezvoltat de la „prea mult“ la concentrarea asupra pastorației misionare. A descrie o viziune și o strategie eficientă de realizare, care trebuie dezvoltată împreună. Trebuie cunoscute principii și calități relevante pentru o nouă viață. Este necesar a fi exploatată tensiunea creativă dintre tradiție și înnoire – acestea trebuie să meargă mână în mână. Trebuie descoperite noi oportunități și implicate noi grupuri mici, trebuie să vedem ceea ce există și sa le folosim bine. Să clădim pe bază teologică.Cărămizi pentru comunități vii: sf. Liturghie care înflăcărează, comunitate, evanghelizare, creștere în grupuri mici, atmosferă ospitalieră, trimitere în lume, Liturghii și mediu propice pentru copii, mesaj cu semnificație, slujiri în comunitate.“

În continuarea interesantei expuneri, plină de sugestii practice, s-a pornit o discuție având drept punct de pornire un set de întrebări:

  • Ce teme și întrebări ni s-au conturat în minte după această zi?
  • Unde vedem modalități pentru a aduce îmbunătățiri în viața parohiei noastre?

Sugestii – idei – întrebări – discuții:
Există uneori dificultăți legate de o limbă sau alta, de alternanța lor, de folosirea lor. Însă nu trebuie uitat că aceasta este bogăția noastră, locală – suntem o Biserică a Rusaliilor – cu mai multe limbi și etnii, mai vie și plină de culoare, de toleranță, armonie, înțelegere.
Duminica, în timpul Liturghiei, uneori ar fi posibilitatea implicării credincioșilor să aducă/ ofere darurile la Ofertoriu. Pentru aceasta este nevoie de timp, dar și de un cadru liturgic adecvat, demn, corect.
Sfintele Liturghii animate de tineri sau de copii: acestea, mai ales cele gândite pentru copii, ar putea fi animate prin diferite imagini, la predică, pentru a fi prezentate copiilor.
Într-o comunitate, o socializare mai mare cu credincioșii, între ei, cu preotul, este benefică. Indiferent de starea socială sau de statutul profesional al fiecărui om. Poate uneori credincioșii nu pot percepe cuvântul parohului în predică, dar îl pot înțelege mai bine prin dialog, socializare.
Implementarea de noi idei: dar cum? Implicarea laicilor: dar până unde? De împărțit sf. Liturghii pe categorii de vârstă: pentru copii, pentru adulți? Organizarea voluntarilor în parohii poate aduce multe lucruri benefice.
Sf. Liturghie pentru copii: cum e posibilă acolo unde e doar un preot?
Este important să conștientizăm de ce venim la biserică. Să nu venim doar din tradiție, ci din convingere, asumare, înțelegerea rolului, calității de creștin. Este important a aloca timp, după Liturghie, pentru a sta cu credincioșii. De a îndemna enoriașii să participe activ la Liturghie.
Cum se pune baza și se formează grupurile mici? Este importantă rugăciunea făcută acasă, de familiilor, căci suntem în misiune. Să se facă pastorație pe mai multe „straturi“.

Preotul, oare poate el auzi vocea comunității?
Putem invita în comunitate, la Liturghie, un membru dintr-o familie care nu merge la biserică, iar apoi, treptat să îi câștigăm și pe ceilalți sau chiar întreaga familie.
Arată că îți pasă de comunitate. Săracii parohiei: cum ii gasim? Căci aceia, mulți dintre ei, nu vin să se anunțe.
Cum să ne cunoaștem, cum să fim mai buni din punct de vedere calitativ? Cum, pe cine și unde să contactăm o persoană? Unde și cum să cuprindem grupa de copii aflați între Prima Sf. Împărtășanie și Sf. Mir? Cum să fim mai apropiați între noi, uman, creștin, așa ca înainte de comunism? Cum să facem să putem fi mai apropiați unul de celălalt?
Program – Vino să ajuți, te rog! – un program unde îl ajutăm pe paroh, cu ceea ce poate și știe fiecare.
Concluzionând, dl. Plank a afirmat: „Prin multe dintre întrebările voastre, deja sunteți pe calea cea bună. Întrebarea cristalizată în mințile noastre, lansată în discuție, ne adâncește viziunea, ne lărgește orizontul. Biserica este un trup cu multe membre – noi toți trebuie să descoperim care e rolul meu în Biserică. La fel cum a făcut și Sf. Tereza de Lisieux – ea a dorit să fie inima Bisericii – la fel să gândim și să trăim și noi. Acolo unde văd că acel lucru trebuie să-l fac, atunci acolo trebuie să lucrez și să activez. Dacă o comunitate, o parohie este bolnavă, atunci nu poate să dea nimănui nimic. Cu cât mai multe persoane devin ucenici, discipoli, cu atât mai multe parohii devin vii. Să fim pe drum, cu Cristos. Trebuie să te interesezi, acolo unde faci ceva, în Biserică, dacă nu ai această chemare. Să conducem oamenii la autenticitate.
Ospitalitatea este o atitudine. Trebuie trăit acest aspect existențial, trebuie să privim lucrurile sincer și limpede. Prietenia care se naște din ospitalitate este foarte importantă. Dacă este o atmosferă plăcută, aceea se simte, iar asta oglindește iubirea lui Dumnezeu.
Toată bogăția diversității umane, creștine, diecezane, trebuie să o redescoperim, chiar și la sf. Liturghie. Asta trebuie să redescoperim! Să dezvoltăm împreună un lucru pe care l-am văzut că funcționează – trebuie să facem să ajungă la mai multa lume!

A consemnat Pr. Csaba Váncsa; corectură și prelucrare: Dr. Claudiu Călin