Luni, 31 ianuarie, în a doua zi a săptămânii ecumenice de rugăciune din biserica reformată Timișoara-Cetate, la ora 18.00 invitatul celebrării a fost Pr. Zsolt Szilvágyi, vicar episcopal pentru pastorație, paroh al Parohiei Romano-Catolice Timișoara IV Iosefin. După cum a menționat Sándor Demeter, pastorul acestei biserici, l-au așteptat cu drag pe „Părintele nostru vecin”, deoarece Biserica Reformată și biserica parohială din Timișoara-Iosefin se află la doar două stații de tramvai distanță. De apropiere putem vorbi însă nu doar în cazul bisericilor, deoarece în ultimii zeci de ani multe evenimente au împletit firele prieteniei mai strânse și mai colorate între membrii comunității romano-catolice și celei reformate.
Tema orei de rugăciune a fost imnul cristologic din scrisoarea Sfântului Apostol Paul către Filipeni: „Să aveţi în voi acea atitudine care este în Cristos Isus. El, fiind din fire Dumnezeu, nu a considerat un beneficiu propriu că este egal cu Dumnezeu, ci s-a despuiat pe sine luând firea sclavului, devenind asemenea oamenilor, iar, după felul lui de a fi, a fost aflat ca un om. S-a umilit pe sine făcându-se ascultător până la moarte, până la moartea pe cruce. Pentru aceasta, şi Dumnezeu l-a înălţat şi i-a dăruit numele care este mai presus de orice nume, pentru ca în numele lui Isus să se plece tot genunchiul: al celor din ceruri, al celor de pe pământ şi al celor de dedesubt, şi orice limbă să dea mărturie că Isus Cristos este Domn, spre gloria lui Dumnezeu Tatăl.” (Fil 2, 5-11).
În legătură cu acest pasaj din Sf. Scriptură Pr. Paroh a reflectat asupra smereniei și ascultării. – „Smerenia este extrem de importantă pe drumul către unitate. Viața demonstrează că acolo unde oamenii vor doar să fie mari, nu există unitate, pace, comunitate, parohie sau familie. Întotdeauna acei oameni salvează comunitățile, care călcând pe urmele lui Isus știu să fie umili. În ochii lumii este mare acela care acaparează puterea, care își exercită voința cu orice preț, în ochii lui Dumnezeu însă sunt mari cei care știu să devină mici. Avem nevoie de mare smerenie în relația cu Bunul Dumnezeu, în familie, și avem nevoie de smerenie și pentru a ne împăca cu noi înșine, pentru a ne împăca cu propriile limite, greșeli și slăbiciuni, pentru a ne împăca cu limitele vieții și vârstei noastre. Fără Cristos nu avem putere să îndeplinim toate acestea” – a spus Pr. paroh Zsolt Szilvágyi.
Pastorul Sándor Demeter i-a cerut apoi Vicarului Episcopal să împărtășească celor prezenți care a fost pentru el steaua – o persoană, o situație, o învățătură a Sf. Scripturi sau o împrejurare – prin care Dumnezeu l-a condus.
Răspunzând la această întrebare Pr. Paroh a menționat: „Eu am avut harul de a crește într-o familie religioasă, așa că pentru mine nu a existat niciodată întrebarea dacă există sau nu Dumnezeu. Întrebarea era cum este El și dacă eu Îl urmez cu adevărat. Am avut parte de multe momente de har, care cu greu pot fi exprimate în cuvinte. Unul dintre aceste momente a fost când, în drum spre casă de la Alba Iulia la Arad, în tren mi-am dat seama: Dumnezeu mă iubește nespus și este suficient pentru mine ca să fiu aproape de El ca să-i simt iubirea. Și răspunsul la această iubire trebuie să fie viața mea”.
Celebrarea ecumenică s-a încheiat cu cântecul tinerilor și cu binecuvântarea Pr. Zsolt Szilvágyi, vicar episcopal.
După programul spiritual cei prezenți au participat la o mică agapă.

Biroul de presă al Episcopiei Romano-Catolice de Timișoara