Kirchweih-ul sau hramul bisericii Sf. Tereza de Avila din Gărâna

Într-un timp al regăsirii de sine, al credinţei şi al speranţei, cu inima deschisă și cu ochii ațintiți asupra lumii în care trăim, acum mai mult ca oricând, am fost ÎMPREUNĂ la Wolfsberg/ Gărâna, micuța localitate de la poalele Munților Semenic, în Caraș-Severin, în sărbătoarea celui de-al 152-lea Hram al Bisericii Romano-Catolice așezate sub ocrotirea Sfintei Tereza de Ávila, hram celebrat în sâmbăta cea mai apropiată de data de 15 octombrie. Cunoscută ca puntea de trecere între calendarul vechi, iulian, și calendarul nou, gregorian, pe baza cercetărilor și recomandărilor astronomilor, Papa Grigore al XII-lea a dispus ca după ziua de 4 octombrie a anului 1582 să urmeze data de 15 octombrie, recuperandu-se astfel rămânerea în urmă a datelor calendaristice față de pozițiile reale ale pamântului și soarelui. În aceeași noapte de 4 spre 15 octombrie se stingea din viață una dintre femeile extraordinare ale Evului Mediu și ale tuturor timpurilor: Sfânta Tereza de Ávila (1515-1582), numita și Tereza cea Mare. Sărbătoarea Bisericii Romano-Catolice din Wolfsberg / Gărâna, lăcaș ridicat în anul 1879 de germanii colonizați aici de împăratul Francisc I, a fost marcat, și anul acesta, în prezență numeroasă, într-o sâmbătă de 15 octombrie 2022, zi binecuvântată cu mult soare, caldă la propriu și la figurat având ca punct principal Sfânta Liturghie de Hram celebrată de E.S. Iosif Csaba Pál, episcop diecezan de Timișoara, cu participarea părintelui paroh de Reșița „Maria Zăpezii“, arhidiacon al Banatului Montan, Pr. Veniam Pălie.
Lecturile au fost citite de dr. Christian Chioncel, vicepreședintele Forumului Democrat al Germanilor din Banatul Montan și de dr. Claudiu Călin, arhivist diecezan. Cadrul muzical al celebrării euharistice a fost asigurat de Prof. Christine Surdu și Patrick Paulescu, de la Reșița.
În predica sa, rostită în limbile germane și română, părintele episcop Pál a relatat aspecte detaliate din viața sfintei Tereza de Ávila, din spiritualitatea ei profundă și influența ei în spiritualitatea și viața Bisericii până în ziua de azi. Citând din opera Terezei cea Mare, părintele episcop a spus:
„Rugăciunea: sfânta a mers pe calea rugăciunii, pe care a descris-o ca pe o interacțiune marcată de prietenie, în care vorbim adesea singuri, doar noi, cu cel despre care știm că ne iubește. Când ne rugăm, nu este important să gândim mult, ci să iubim mult și să ne fixăm privirea asupra Celui care nu încetează niciodată să ne privească cu iubire și să ne suporte cu răbdare. Dumnezeu poate conduce sufletele la Sine în multe feluri, dar rugăciunea este Calea sigură.“ – ne spune sf. Tereza.
La finalul Sfintei Liturghii, au fost binecuvântate darurile pământului, ale naturii și ale muncii oamenilor – marcându-se astfel și Sărbătoarea Recoltei – și s-a mulțumit lui Dumnezeu pentru darurile și bunătatea Sa. Ulterior, domnul Josef Țigla le-a înmânat celor doi clerici medalia aniversară a celei de-a 35-a Decade a Culturii Germane în Banatul Montan.
După Sf. Liturghie s-au citit rugăciuni la Monumentul Deportaților în URSS, din curtea Bisericii și s-a binecuvântat bradul de Kirchweih, împodobit anul acesta în curtea casei cu numărul 75, la dl. Helmuth Kierer. Fanfarele Bergwerkskapelle din Steierdorf și Banater Musikanten din Timișoara, formațiile de dansuri din Enzian din Reșița, din Steierdorf, Moinești, Satu-Mare, Banater Rosmarein și Banater Kranz din Timișoara, Edelweiss din Deta, oaspeții sosiți din Neumarkt- Austria, Vucovar-Croația, București, Suceava, Câmpulung, Vatra Dornei, Bacău, Moinești, Bistrița, Satu Mare, Arad, prezența Surorilor Providenței, prezența etnicilor germani reveniți aici, special pentru Kirchweih, au făcut ca această sărbătoare să fie una, a speranței, a toleranței, a smereniei, a regăsirii de sine, a bucuriei. Pentru că ce poate fi altceva decât o mare bucurie să vezi implicarea etnicilor germani în aranjarea Bisericii, împodobirea Pomului de Kirweih, în prepararea bunătăților oferite participanților! Comunitate germană emoigrată masiv după 1990, dar cu sufletul și cu gândul la Wolfsberg-ul copilăriei, al primului sărut și al primului dans, la prieteni și rude, la dealul Kasarn-ului, la câmpurile și vitele lor. Datorită lor, a „pemilor“, cimitirul satului este bine îngrijit, iar clopotul bisericii sună de două ori pe zi. Multumirile noastre, ale organizatorilor, pentru toți germanii de acolo sau de aici, în special familiilor: Winterberger, Weinfurter, Bruck, Richer, Schmidt, Mayer, Zangl, Kierer, Peczi, și toți cei care fac posibilă, an de an, această importantă sărbătoare a comunității. Au adresat cuvinte alese: E.S. Iosif Csaba Pál, episcop diecezan de Timișoara, Zlatomir Maletici, viceprimarul comunei Brebu Nou, dr. Johann Fernbach, președintele Forumului Democrat al Germanilor din Banat, Josef Erwin Țigla, președintele Forumului Democratic al Germanilor din Banatul Montan. Programul cultural susținut de formațiile prezente a cuprins cântece și dansuri germane. S-a mâncat gulaș de vită și gulaș de porc, puse la dispoziție de organizatori, dar și fasole cu ciolan – oferită de fam. Stanciu, venită de curând la Gărâna. Băuturile oferite de Geta Feieș – Gradimex, pâinea lui Cipi Tibru – Socepan, prăjiturile Marianei Beko – Marbek, prânzul pregătit de Herbert Weinfurter și Ela Dana Mantea, servit la Pensiunea Heidi a Tereziei Weinfurter, șnaps-ul de prune sau mere pus la dispoziție de bărbații gărânenți, fructele, strudelurile și prăjiturile coapte cu drag de gospodinele comunității, bradul de Kirweih mijlocit anual de brigadierul Ion Bădescu, au făcut, și anul acesta, un KIRCHWEIH perfect, care s-a terminat cu un bal reușit la Căminul Cultural. Familia de ursuleți îmbrăcați în Lederhosen și Tracht, pălăria și baticul au plecat la Timișoara, sticla și bradul au rămas la Gărâna / Wolfsberg loc de etalare a obiceiurilor și a portului popular tradițional al germanilor din Banatul multietnic și pluricultural. A fost bine. Pentru că am fost împreună. Și am acționat conform îndemnului Sf. Tereza de Avila: „Nu aspira să fii binefăcătorul întregii omeniri, ci mulţumeşte-te să faci bine persoanelor în mijlocul cărora trăieşti.“ (Camelia Duca)
Organizator principal: Societatea pentru Cultură METARSIS, cu sprijin financiar al Consiliului Judetean Caras-Severin. Parteneri: Primăria Brebu-Nou, Forumul Democratic al Germanilor din Caraș-Severin, Episcopia Romano-Catolică de Timișoara, Biserica Romano-Catolică Sf. Tereza de Avila din Gărâna, Parohia Romano-Catolică „Maria Zăpezii“ Reșița, Ocolul Silvic Văliug, GRADIMEX, SOCEPAN, REFILL, MARBEK, Pensiunea HEIDI și nu în ultimul rând Comunitatea germană din Munții Semenicului.