Pe 2 august, locul de pelerinaj Maria Radna al Banatului și al Aradului a fost din nou punctul de întâlnire al șvabilor bănățeni de aproape și de departe. Aceștia s-au adunat pentru cel de-al doisprezecelea pelerinaj german în ziua de Porțiuncula, zi în care se acordă o indulgență specială celor care se spovedesc și fac penitență în această zi, se roagă după intenția sf. Părinte Papa, primesc Sfânta Împărtășanie și merg în pelerinaj la un loc de har precum Maria Radna. Această zi a indulgențelor a fost obținută de Sfântul Francisc însuși de la Papa Honorius al III-lea în urmă cu mai bine de 800 de ani și a fost o noutate în forma sa la acea vreme, mai ales că în Biserica Catolică prevedea și fapte de milostenie pentru săraci și pentru proiecte mari de edificare ale unor sanctuare.
În acest an, numărul pelerinilor veniți din străinătate pentru pelerinajul german a fost destul de mare, mai ales că la începutul lunii august în Banat s-au desfășurat o serie bogată de evenimente religioase, culturale și tradiționale (hramurile și jubileele de la Sântana, Zăbrani și Nițchidorf, aniversarea satului și parohiei din Sânmartin-Arad, Gottlob, seria de concerte bisericești de vară susținute de dr. Franz Metz, comemorarea poetului Nikolaus Lenau la Lenauheim, festivalurile urbane din Timișoara și Jimbolia etc.). Pelerinajul german a fost o ocazie de a se opri pentru o clipă alături de Sfânta Fecioară Maria de la Radna, „care este pentru noi, șvabii din Banat, o sursă de prospețime pentru sufletele noastre, o oază în care înfloresc viața, credința și dragostea, unde crește bucuria de a trăi și speranța”, a spus preotul pensionar, originar din Ebendorf/ Știuca, Paul Kollar, stabilit azi la Ludwigshafen, consilier spiritual al Gerhardsforum Banater Schwaben e.V. și al St. Gerhardswerk, care a celebrat Liturghia festivă din acest an.

Copilele mariane din Sântana, singurul grup de acest tip rămas în Banat, au oferit o priveliște încântătoare și în același timp grațioasă cu costumele lor tradiționale, alb-albastre, apretate și plisate, cu steagurile și coroana de ceară pentru Maica Domnului – Foto: Adi Ardelean

Programul a început în mod tradițional cu cântece mariane. Melodiile au fost alese de dr. Franz Metz, care a subliniat că acestea erau adesea texte adaptate ale unor cântece mariane populare la nivel internațional. Franz Metz a fost, de asemenea, responsabil pentru cadrul muzical al Liturghiei. El a fost asistat de baritonul Wilfried Michl, originar din Orțișoara, azi stabilit la München, și de consulul Republicii Federale Germania la Timișoara, Regina Lochner, care a cântat un Ave Maria pentru o voce de  soprană, a unui compozitor rămas necunoscut, din Lugoj (1860) și Panis angelicus de Cesár Franck, în duet cu Wilfried Michl. Sfânta Liturghie solemnă a fost celebrată împreună cu părintele Kollar, de vicarul general al Diecezei de Timișoara, Msgr. Johann Dirschl, respectiv au fost prezenți canonicul Andreas Reinholz, paroh în Maria Radna, canonicul Király Árpád, paroh în Arad Șega, parohul Balogh László din Arad Micălaca, părintele Mates Dirschl din Aradul Nou, părintele Petru Muțiu din Făget, părintele Ioan Cădărean din Lipova și diaconul Ulrich Letzgus de la parohia catolică Sfântul Wolfgang din Reutlingen, care a citit Evanghelia zilei. Lecturile au fost citite de consulul Regina Lochner și de președintele federal al Asociației Șvabilor Bănățeni/ Landsmannschaft der Banater Schwaben din Germania, Peter-Dietmar Leber. La Liturghia festivă a fost reprezentat și Forumul Democrat al Germanilor din Banatul Montan, de președintele său Erwin Josef Țigla și de alți membri. Au fost prezenți președintele și vicepreședintele Asociației de Ajutorare a Șvabilor Bănățeni/ Hilfswerk der Banater Schwaben, asociațiile șvabilor din localitățile natale Sântana, Jimbolia, Zăbrani, Nițchidorf, Lenauheim, Sânpetru German, Rovinița Mică (un sat dispărut din județul Timiș, lângă Denta) și alții. De asemenea, șvabii și germanii din Banatul Montan, mai precis din județele Arad, Timiș și Caraș-Severin au sosit, ca odinioară, la pelerinajul german la Maria Radna. Sfânta Liturghie a fost transmisă în direct pe paginile de Facebook ale Bazilicii Maria Radna și ale Ordinariatului Episcopal din Timișoara, unde pot fi accesate în continuare.

Calea sf. Cruci de pe Calvar din spatele bazilicii de pelerinaj este dificilă, deoarece panta este relativ abruptă, iar pietrele din pavaj, uneori alunecoase, se desprind deja la unele trepte. Cu toate acestea, aproape că nu există pelerinaj în Maria Radna fără Drumul Crucii – Foto: Astrid Weisz

„Sperăm întotdeauna ca numărul oamenilor, așa cum au venit astăzi, din Germania, din Austria, etc., deci care călătoresc de departe, să crească. Mă bucur de grupurile care spun că nu au mai fost aici de ani de zile, dar se întorc totuși pentru că ceva îi atrage. Și nu noi, personalul de aici, ci Sfânta Maria, Maica Harurilor de la Radna și imaginea ei îi atrage pe oameni aici. În acest an, însă, am avut și grupuri de pelerini care au fost aici pentru prima dată, unii dintre ei nefiind deloc catolici, de exemplu din Craiova, Ploiești sau Turnu-Severin”, relatează părintele Andreas Reinholz, care crede și speră că anul acesta numărul pelerinilor care vor veni la Maria Radna va ajunge din nou la cel de dinaintea izbucnirii pandemiei.
Programul pelerinajului german a inclus un prânz comun după Liturghie, care a putut fi luat în Refectorium-ul (sala de mese) a fostei mănăstiri franciscane și pe terasa de lângă mănăstire. Muzeul mănăstirii a fost deschis pentru toți vizitatorii, ca de obicei, iar în magazinul mănăstirii a fost disponibilă o gamă largă de suveniruri, inclusiv calendarul de perete 2023 cu imagini de la Maria Radna, pregătit de Arhiva Diecezană a Episcopiei Romano-Catolice de Timișoara. La începutul după-amiezii, a avut loc devoțiunea Calea Sf. Cruci cu părintele Paul Kollar, pe Dealul Calvarului, în spatele Bazilicii. În vârful dealului, capela sf. Cruci este în curs de renovare. În cuvântul său de mulțumire de la sfârșitul celebrării, părintele Andreas Reinholz a menționat că renovarea va fi finalizată până la 8 septembrie, dar că se intenționează să se repare întregul Drum al Crucii în următorii trei-patru ani. Pentru majoritatea pelerinilor, Calea Crucii a încheiat pelerinajul german din acest an, deși la ora 16.00 a avut loc un concert de muzică bisericească cu dr. Franz Metz, baritonul Wilfried Michl, basul Cristian Ardelean din Timișoara și violoncelista Alexandra Guțu. Programul a inclus – la fel ca în alte concerte ale Banater Konzertsommer/ Concertele Verii în Banat, de dr. Franz Metz – cum ar fi o arie din oratoriul „Regii din Israel”/ „Die Könige in Israel” de Wilhelm Franz Speer (1823-1898), gradual „Vox Jesus et Peccatores” de Vinzenz Maschek (1800-1875) sau Ave Maria de Guido Pogatschnigg (1867-1927), dar și lucrări de Bach, Gounod, Donizetti și – special aleasă pentru concertul de la Radna – piesa pentru orgă „Sfântul Francisc de Paula pășind peste valuri” de Franz Liszt.

Astrid Weisz

Traducere și prelucrare redacțională: Biroul de Presă al Diecezei de Timișoara