Ziua a II-a – Credinţa vie în Dumnezeu
„Naşterea lui Isus Cristos însă a fost astfel: mama lui, Maria, fiind logodită cu Iosíf, înainte ca ei să fi fost împreună, ea s-a aflat însărcinată de la Duhul Sfânt. Iosíf, soţul ei, fiind drept şi nevoind s-o expună, a vrut să o lase în ascuns” (Mt 1,18-19)
Sfinte Iosife, primeşte cinstea pe care ţi-o aduc astăzi, deoarece împreună cu preasfânta ta Soţie sunteţi focarul în care s-a întrunit toată credinţa în Mesia şi toate aşteptările poporului lui Dumnezeu din Vechiul Testament.
Credinţa ta a fost pusă la mari încercări, arătându-se astfel în toată strălucirea ei. Cât de vrednic eşti de admiraţie, sfinte Iosife! Tu ai crezut în planul de neînţeles al iubirii dumnezeieşti, realizat în preasfânta ta Soţie; tu ai ascultat cu credinţă de porunca îngerului, salvându-l pe Pruncul dumnezeiesc de mâna ucigătoare a lui Irod; apoi, din porunca lui Dumnezeu, te-ai întors la Nazaret. Tu ai crezut fără şovăire în mesajul îngerului.
Credinţa ta a fost aşa de vie şi desăvârşită, încât Sfânta Evanghelie te numeşte „drept”. Dobândeşte-mi, te rog, o credinţă vie, care să stea la temelia sfinţirii mele căci fără ea este cu neputinţă să plac lui Dumnezeu. Întăreşte-mă în această credinţă însufleţită şi înflăcărată de dragostea dumnezeiască, pentru ca să nu fiu zdruncinat de nici o încercare şi să rămân statornic în ciuda tuturor ispitelor. Ajută-mă să trăiesc după exemplul tău ca să mă bucur de vederea lui Dumnezeu în cer. Prin Cristos Domnul nostru. Amin.