Pelerinaj la Maria Ciclova și dublu jubileu al sanctuarului marian

Maria-Ciclova este un mic sanctuar marian din Banatul Montan, în jud. Caraș-Severin, în Dieceza de Timișoara. Istoria sa este una care se pierde în negura vremurilor, în vremurile stăpânirii turcești, dar și după aceasta, când otomanii încă au mai atacat (în 1739) regiunea. Atunci, mai mulți eremiți (pustnici) ar fi trăit, succesiv, în decursul deceniilor, în preajma stâncii pe care se află biserica actuală, adăpostindu-se într-o peșteră. Ei au păstrat și cinstit icoana sf. Fecioare de la Ciclova… La un moment dat aceasta a fost ascunsă de eremit în peșteră pentru a fi ferită de pericolul distrugerii de către otomani. După moartea pustnicului, ea a fost găsită în peșteră, neatinsă, printre puținele obiecte pe care acesta le avea de trebuință.
Deja prin preajma lui 1700 (?), s-ar fi așezat la Ciclova primii germani catolici, familiile Windberger și Lang, care au așezat icoana la loc de cinste, într-o capelă mică. În 1717 trăiau aici 166 de familii. Probabil capela aceasta a fost refăcută în 1727, iar prin extindere, în 1777, a ajuns la forma actualei biserici. Practic, absida actualei biserici nu este nimic mai puțin decât vechea capelă, de la începutul veacului al XVIII-lea, în fața căreia s-a ridicat o navă rectangulară cu un turn în stil baroc, așezat în fața navei. Pe latura din dreapta se află un semi-portic (un gang) care conduce spre sacristie.
În 1727 locul a fost recunoscut de episcopul de Cenad, Ladislaus Nádasdy, ca fiind unul de har, devenind oficial loc de pelerinaj, cel puțin pentru o bună parte din Banatul Montan. Pelerinajele din 15 august si 8 septembrie au fost înzestrate cu indulgențe speciale, începând din 1734, prin grija episcopului Adalbert von Falkenstein, care vizitase locul cu un an înainte. Din 1798, Papa Pius al VI-lea a extins obținerea indulgențelor la Ciclova pentru pelerinajele din întreg cuprinsul anului.
Multe haruri și vindecări au fost săvârșite de sfânta Fecioară Maria la Ciclova, faptul fiind reflectat și prin intermediul darurilor din argint și icoane votive aduse de cei care au dobândit ajutorul lui Dumnezeu prin intermediul Mamei noastre cerești. O copilă a familiei Windberger, a căzut de pe stânca bisericii din Ciclova la 12 mai 1854, în prăpastie. Prin rugăciunile mamei disperate și ajutorul Maicii Domnului, fiica a fost găsită teafără. Copii familiei Fokter din Biserica Albă (azi Bela Crkva în Serbia) au scăpat și ei teferi dintr-un accident grav.
Minunile săvârșite în acel loc, harurile obținute, mângâierea sufletească, au făcut ca pelerinajele să dăinuie până azi. Mai ales de 2 iulie, se întâlnesc aici popoarele catolice ale Banatului: croați (carașoveni), germani, români, maghiari și, de câțiva ani, bulgari. Credincioșii cehi vin aici pe 15 august și pe 8 septembrie. Pelerinajul principal are loc la 2 iulie, în sărbătoarea Vizitei Sf. Fecioare Maria la verișoara ei Elisabeta, zi de har celebrată în dieceza noastră, cu dispensă pontificală, în vechea ei dată din calendarul latin. Pelerinii au sositși anul acesta, încă din ziua de 1 iulie. Credincioșii din satele carașovene au venit grupuri-grupuri, pe la ora 18.00 au înconjurat altarul principal cu steaguri și cruci bogat ornamentate, au salutat-o pe Sfânta Fecioară și apoi au mers să mediteze Calea Sfintei Cruci, pe stațiunile amenajate în apropiere. Sf. Liturghie în limba croată a fost celebrată la ora 19.30, existând și ocazie de sf. Spovadă. Credincioșii carașoveni și-au continuat a doua zi, de dimineață pelerinajul la Ciclova, prin sf. Liturghie celebrată în aer liber, la ora 8.30, la poalele stâncii pe care se află sanctuarul. Preoții din satele carașovene, împreună cu Pr. Nikola Lauš, canonic catedral, directorul cancelariei episcopale, au celebrat sf. Liturghie, celebrant principal fiind Pr. Siman M. Mihai, noul paroh de Clocotici. Credincioșii bulgari din Breștea – care în ultimii ani sosesc și ei la Ciclova în pelerinaj – au participat la sf. Liturghie celebrată în biserică, la ora 9.30, de Pr. Novița Drăghia, paroh de Breștea. În același timp credincioșii germani, români și maghiari au meditat Calea sf. Cruci tot de la ora 9.30, această devoțiune fiind condusă de studentul teolog Mario Karnel. De la ora 11.00, în sanctuarul „Maria Stâncii“ din Ciclova Montană a fost celebrată sf. Liturghie în limbile germană, română și maghiară de către părintele vicar general al Diecezei Romano-Catolice de Timișoara, Johann Dirschl, de pr. decan de Caraș, Veniamin Pălie, preot-paroh la Biserica Romano-Catolică „Maria Zăpezii“ Reșița, și pr. Augustin Bărbuț (O. Carm.), preot-paroh la Biserica Romano-Catolică „Înălțarea Preasfintei Cruci“ Oravița. În asistența liturgică a fost present și Mario Karnel, student-teolog originar din Parohia Anina, care studiază la Alba Iulia pentru Dieceza de Timișoara. Pelerinajul de anul acesta a stat sub semnul unui dublu jubileu: 295 de ani de la recunoașterea oficială ca loc de pelerinaj a vechii capele de la Maria Ciclova și 245 de ani de la ridicarea actualei biserici de pelerinaj. În acest sens, dl. Erwin Josef Țigla, președintele Forumului Democrat al Germanilor din Banatul Montan, prin forurile filatelice cărășene, s-a îngrijit de realizarea unei ștampile speciale, care comemorează acest dublu jubileu și de emiterea unui plic filatelic. Ștampila poartă data de 2 iulie 2022 și s-a utilizat pentru toată corespondența plecată în această zi din Oficiul Poștal Oravița.