Cu prilejul sărbătorii franciscane „Porțiuncula“, luni, 2 august 2021, a avut loc la Maria-Radna, cunoscutul loc de pelerinaj al catolicilor bănățeni și nu numai, pelerinajul catolicilor germani de pretutindeni la Maica Harurilor din Radna. Sfânta Liturghie pontificală a fost celebrată la ora 11.00 de către Excelența Sa Iosif Csaba Pál, episcop de Timișoara, omilia fiind rostită de Pr. Mates Dirschl, paroh de Aradu Nou.
Programul zilei a început încă înainte de ora 10.30, când participanții s-au întâlnit în bazilică pentru a cânta în cinstea sf. Fecioare piese muzicale tradiționale mariane. Acompaniamentul la orgă și conducerea muzicală, atât înainte, cât și în timpul Liturghiei și apoi la Calea Sf. Cruci a fost asigurat de dl. dr. Franz Metz, cunoscut muzician, organist și muzicolog bănățean, împreună cu dl. Wilfried Michl, bariton, la rândul său muzician bănățean cu renume.
La ora 11.00 a urmat sfânta Liturghie pontificală, la care au participat în jurul altarului euharistic, reuniți în jurul păstorului diecezei, o serie de preoți din țară și străinătate, doi diaconi din Germania și delegații sosite cu steaguri mariane, așezate frumos în partea dreaptă a altarului. În predica sa, părintele Mates Dirschl, a evidențiat istoria Porțiunculei, bisericuța cea mică a franciscanilor, în jurul căreia s-a coagulat ordinul franciscan și care erste până azi izvor de har, de reconciliere și indulgențe, dăruite din comoara inefabilă a Bisericii, din îndurarea Bunului Dumnezeu.
Pelerinajul de anul acesta a stat sub semnul înfrățirii sanctuarelor Maria-Ramersdorf, de lângă München și Maria-Radna. O delegație din Ramersdorf a participat timp de o săptămână, atât la pelerinajul germanilor bănățeni la Radna, cât și la alte programe spirituale și recreative din Timișoara și împrejurimi, călătorit chiar până la Oradea. În acest context, delegația de la Ramersdorf a sosit cu un steag marian nou, care a fost binecuvântat la finalul sfintei Liturghii de către Excelența Sa Iosif Csaba Pál. Părintele episcop a evidențiat și prezența copiilor, viitorul nostru, un viitor viu, voios, dar și frățietatea între cinstitorii sf. Fecioare Maria, mama noastră a tuturor.
Părintele-paroh Andreas Reinholz i-a invitat apoi pe cei prezenți la masa comunitară, în claustrul franciscan, masă pregătită sub coordonarea Pr. Ioan Cădărean. Tot cu această ocazie s-a anunțat și editarea și oferirea spre vânzare, la magazinul de suveniruri și la chioșul bazilicii, a noului calendar de perete, cu 12 file, realizat în trei limbi (germană, maghiară și română). Acesta va putea fi obținut și de la Ordinariatul Episcopal.
După masa de prânz a urmat, la ora 14.00 devoțiunea Calea Sf. Cruci, începută înaintea grotei Sf. fec. Maria de Lourdes, la baza bazilicii și continuată până pe culmea dealului din spatele mănăstirii. Pr. Robert Dürbach și tânărul student-teolog Mario Karnel au coordonat, împreună cu mai mulți credincioși, femei și bărbați, această devoțiune. La final Pr. Dürbach a mai rostit o scurtă meditație și a dat participanților binecuvântarea.
La ora 16.00 domnii Franz Metz și Wilfried Michl au oferit în bazilică un concert vocal-instrumental, încheind astfel programul zilei de pelerinaj.
Organizatorii și partenerii Pelerinajului Germanilor la Maria Radna au fost: Episcopia Romano-Catolică de Timișoara, Parohia și Bazilica Maria-Radna, Gerhardsforum Banater Schwaben e.V., München, Asociația Șvabilor Bănățeni (cu sediul central la München), Forumul Democrat al Germanilor din Banat, Forumul Democrat al Germanilor din Banatul Montan, Asociația de Cultură și Educație a Adulților „Deutsche Vortragsreihe Reschitza“, Asociația Germanilor din Banatul Montan emigrați în Germania și St. Gerhards-Werk, Stuttgart.
În calitate de reprezentanți, au fost prezenți: domnul Peter Dietmar Leber, împreună cu doamna Hiltrud Leber, președintele Asociației Șvabilor Bănățeni, domnii dr. Franz Metz și Stefan Ruttner din partea Gerhardsforum Banater Schwaben e.V., München și domnul Erwin Josef Țigla, președintele Forumului Democrat al Germanilor din Banatul Montan. De asemenea, au mai fost reprezentate următoarele asociații și formațiuni: Forumul Democrat German Deta, diferitele Asociații Districtuale ale Șvabilor Bănățeni din Germania, asociații șvăbești ale comunelor: Jimbolia, Nițchidorf, Cenei, Săcălaz, Lovrin, Sântana, Sânandrei, etc. Și un grup de credincioși catolici germani („pemi“) din localitatea Brebu Nou/Weidenthal, din Banatul Montan s-au remarcat anul acesta prin frumoasele lor cântece.
