Drumul devenirii lui Josef Gerstenengst
În vara acestui an se împlinesc 100 ani de la nașterea mons. Josef Gerstenengst, preot şi organist de renume mondial.
S-a născut la 3 iulie 1920 la Ciacova, în familia lui Thomas şi a Rosei Gerstenengst. Tatăl său a fost funcţionar la Banca Populară din Ciacova iar mama sa, foarte talentată muzical, cânta în corul bisericii romano-catolice din Ciacova. Şi fiul, Josef, iubea muzica din fragedă copilărie, aşa că deja la vârsta de 6 ani a primit primele lecţii de pian de la Adele Sommer din Ciacova. Mai târziu, pe când era elev la Liceul Catolic „Banatia”, a urmat cursurile de pian şi teoria muzicii ale profesoarei Elisabeth Andree, care a remarcat talentul său extraordinar, aptitudinile sale tehnice şi adânca sa pătrundere muzicală. În anii 1931 – 1938, evoluţia sa muzicală a fost fulminantă. A participat la toate concertele şi manifestările muzicale ale liceului, iar presa timişoreană precum Temesvari Hirlap, Temeswarer Zeitung şi Banater Deutsche Zeitung relatau despre tehnica sa briliantă şi despre stăpânirea impecabilă a partiturii.
Dând curs dorinţei părinţilor săi (îndeosebi a mamei sale), în 1939 Josef Gerstenengst şi-a continuat studiile la Academia Teologică din Timişoara (Seminarul Teologic de rit latin). Aici a avut posibilitatea de a cunoaşte şi a studia orga, pe care o îndrăgeşte tot mai mult, aşa că a dorit să cunoască în profunzime toate tainele acestui instrument („regina instrumentelor”, cum o denumea Mozart). Printr-o împrejurare fericită, tânărul student Gerstenengst l-a întâlnit aici, la Seminarul Teologic, pe Viktor Wegenstein, nepotul renumitului constructor de orgi Carl Leopold Wegenstein, cu ocazia unor lucrări de întreţinere la diferite orgi timişorene. Cunoştinţa cu Viktor Wegenstein a însemnat un moment de răscruce în viaţa tânărului Josef Gerstenengst. El l-a convins pe tânărul Gerstenengst să treacă de la studiul pianului la studiul orgii. De acum, studiul orgii a devenit extrem de serios. Un rol important l-a avut însă şi cunoştinţa cu profesorul Emerich Vormittag şi cu Josef Brandeisz, renumit violonist şi profesor la Conservatorul de Muzică din Timişoara, cu rol important cu precădere în organizarea unor minunate concerte la Timişoara şi Ciacova.
Presa anilor 1942 – 1946 relata despre concerte extraordinare cu muzică de orgă la Timişoara, dar şi în alte localităţi din Banat, aşa de pildă în orăşelul natal Ciacova, la Arad sau Jimbolia. Repertoriul său creşte continuu cu lucrări de Bach, Mozart, Reger, Cherubini, Tartini, Leonardo, Springer.
În anul 1945, dr. Augustinus Pacha, episcopul Diecezei de Timişoara, l-a hirotonit pe Josef Gerstenengst întru preoţie. După o scurtă activitate la Aradul Nou şi Lenauheim, Josef Gerstenengst este transferat în toamna anului 1946 la Reşiţa.

Josef Gerstenegst şi corul bisericii romano-catolice din Reşiţa (1946 – 1958)
Mons. Paul Lackner nota în însemnările sale: „În 1946, toamna, Josef Gerstenengst a fost transferat în calitate de capelan (vicar parohial) la Reşiţa. Prin aceasta, pentru corul bisericii a început o epocă nouă, plină de strălucire, care a durat aproape 30 ani. Marile evenimente muzicale necesitau pe lângă aşa-numitul Regens Chori (îndrumătorul corului) şi un dirijor, care să conducă atât corul, cât şi orchestra. Regens Chori cântă în mod obişnuit şi la orgă. Acompaniamentul muzical era asigurat întotdeauna de Fanfara Uzinelor“.
În acea perioadă, Engelbert Kontur dirija atât corul bisericii cât şi Fanfara Uzinelor (1945 – 1954). În 1954 el s-a transferat cu serviciul la Bocşa. Bagheta dirijorală a preluat-o Emil Kummergruber (1954 – 1985).
Josef Gerstenengst a avut o strălucită colaborare cu ambii dirijori. În acest fel au putut fi organizate manifestări muzicale de prim rang cu orgă, cor şi orchestră, care au făcut din Reşiţa un adevărat centru de cultură muzicală. În cele ce urmează ilustrăm acest lucru cu câteva date:

  • 3 martie 1948: „Vecernie muzicală festivă”. Devoţiune bisericească muzicală cu participarea corului bisericii, a orchestrei U.D.R. (adică Fanfara Uzinelor) sub bagheta lui Engelbert Kontur. Acompaniament la orgă: Emil Kummergruber. Solo orgă: Josef Gerstenengst. În program lucrări de J. Haydn, W.A. Mozart, A.J. Monar: „Alleluja“ (solo orgă);
  • 5 mai 1949: Concert cu renumitul violoncelist Radu Aldulescu. În program, lucrări de Bach, Händel, Vivaldi, Böhm. Radu Aldulescu a fost entuziasmat şi încântat de colaborarea cu Josef Gerstenengst. Pe broşura programului el a notat dedicaţia: „Preotului Gerstenengst, în amintirea concertului dat împreună în biserica romano-catolic din Reşiţa”;
  • 12 aprilie 1959: Jubileul „Händel – Haydn“, cu oratoriul „Mesia“ şi concertul în Re minor op. 7 de Händel, Misa în Si major şi sonata în La major pentru vioară şi orgă de Joseph Haydn (în colaborare cu Josef Dudl).

Pentru multă vreme, Reşiţa a fost şi a rămas centrul activităţii pastorale şi muzicale a lui Josef Gerstenengst. De la Reşiţa a făcut turnee prin întreg Banatul: la Caransebeş (1948), Oraviţa (1948, împreună cu Josef Brandeisz), Timişoara (1949, cu participarea lui George Georgescu) şi desigur la Ciacova.
La 24 iulie 1949, Josef Gerstenengst a cântat pentru prima oară în catedrala „Sfântul  Iosif” din Bucureşti.
În anii ’50, Josef Gerstenengst a efectuat turnee prin toată ţara: Timişoara, Sibiu, Oradea, Bucureşti, Cluj Napoca, Satu Mare, Carei, Braşov, Orşova – de multe ori însoţit de Vasile Jianu (flaut), Radu Aldulescu (violoncel) şi de Vladimir Orlov (violoncel).
În perioada 1955 – 1957 a revenit foarte des la Sibiu, unde s-a putut bucura de cursurile unuia dintre cei mai mari organişti şi muzicieni ai Europei, în persoana lui Franz Xaver Dressler, profesorul de muzică al unei întregi generaţii de extraordinari organişti, precum cea a lui Helmuth Plattner şi Horst Gehan. Tânărul organist Gerstenengst şi-a putut desăvârşi în aceşti ani cunoştinţele sale de orgă şi a primit un „şlif” de mare fineţe privitor la tehnica şi interpretarea sa.
Pentru preotul Josef Gerstenengst breviarul zilnic a devenit muzica sacrală. El a reuşit să facă o simbioză între credinţă şi muzică. Cuvintele de indemn ale Evangheliei „Rugaţi-vă fără încetare!” au primit un nou conţinut, o nouă interpretare, cuvintele au devenit cântec, iar rugăciunea muzică!
Trei momente deosebite sunt legate strâns de numele lui Josef Gerstenengst şi de corul bisericii din Reşiţa:

1956: Jubileul Mozart (Bicentenarul Mozart) – 200 de ani de la naşterea lui W.A. Mozart (1756 – 1956), cu trei seri de concert (duminică, 27 mai, vineri, 1 iunie şi luni, 4 iunie);
1957: Cei 80 ani de existenţă a Corului bisericii (1877 – 1957), cu trei seri de concert (miercuri, 2 octombrie, duminică, 27 octombrie şi duminică, 24 noiembrie);
1977: Centenarul corului bisericii (1877 – 1977), cu o seară de concert: sâmbătă, 25 septembrie.

Acestea au fost momente culminante în istoria corului bisericii din Reşiţa, momente de neuitat. În program se aflau lucrări de Mozart: Fantezia pentru orgă în Fa minor (KV 608), Misa încoronării în Do major (KV 317) şi Requiem-ul în Re minor; Beethoven: Misa în Do major op. 86; Franz Liszt: fragmentul „Tu es Petrus”  din oratoriul „Christus“; Max Reger: Introducere şi Passacaglia în Fa minor; Händel: „Halleluja” din oratoriul Messias; J.S. Bach: Fantezia şi fuga în sol minor şi multe altele.
Corul bisericii număra pe atunci în jur de 60-70 cântăreţi. Între solişti se aflau nume precum: Maria Patloch, Else Krischer, Helen Voloschin şi Elisabeth Gecse – sopran, Trude Kortik, Elisabeth Oppelcz şi Irene Horvath – alto, Heinrich Kisswimmer şi Ludwig Oppelcz – tenor, Rudolf Karban şi Sänger Josef – bariton, Kasper Halsdorfer, Matz Halsdorfer – bas. Dirijor era Emil Kummergruber. Acompaniamentul la orgă precum şi solo-urile la orgă erau susţinute de Josef Gerstenengst.

Anii din Bucureşti şi cariera internaţională
Către sfârşitul anului 1958 Josef Gerstenengst s-a mutat definitiv la Bucureşti. Bucureştiul a devenit de acum centrul activităţii sale. De aici i s-a deschis calea spre o strălucită carieră internaţională. Cu trecerea anilor el a devenit un adevărat virtuoz al orgii, un maestru cu o tehnică desăvârşită şi o interpretare minunată. A fost un muzician şi un organist cunoscut ţi apreciat în întreaga lume. Ca om a rămas întotdeauna modest, gata de a sări în ajutor, de o mare căldură şi dăruire sufletească şi foarte ataşat de enoriaşi, de oameni.
Deseori a fost întrebat de jurnalişti: „Unde cântaţi cu mai mare plăcere? În sala de concert sau în biserică?” Josef Gerstenengst a răspuns: „În biserică. Acustica este mult mai bună aici. Pluşul scaunelor din sălile de concert absoarbe sunetul, îl amortizează. De aceea prefer să cânt în biserici“.
Presa germană relatează despre el următoarele: „Indiferent de ţara în care a concertat, Josef Gerstenengst şi-a păstrat întotdeauna legătura cu patria sa. Pentru aceasta şi pentru modestia sa exemplară este iubit de compatrioţii săi. Îi mulţumim încă odată şi pe această cale“.
Duminică, 9 aprilie 1989, Josef Gerstenengst a vizitat din nou Reşiţa şi a susţinut un concert de orgă în biserică. În program se aflau lucrări de J.S. Bach, Remo Giazotto, Cesar Franck, Tudor Ciortea, Max Reger. La finalul concertului a participat şi corul bisericii interpretând „Die Ehre Gottes aus der Natur” („Die Himmel rühmen / Cerurile preamăresc”) de Beethoven, „Ave verum corpus” de Mozart, „Tochter Zion, freue dich“ („Bucură-te, fiica Sionului”) de G.F. Händel. Seara s-a transformat într-o revedere plină de bucurie a corului bisericii cu maestrul şi prietenul Sepp după mulţi ani.
În anii ’80 el a avut o strânsă colaborare cu renumitul violoncelist Alexandru Moroşanu, cu care a organizat concerte cu muzică de Bach, Händel şi Schubert.
În 1990, la împlinirea vârstei de 70 ani, Josef Gerstenegst a fost numit Canonic onorific (Canonicus ad Honorem) de către episcopul Diecezei de Timişoara, mons. Sebastian Kräuter, ca semn de recunoaştere a meritelor şi de preţuire a activităţii, a probităţii şi  pietăţii, a distinsei sale erudiţii şi a serviciilor aduse.
La vârsta de 70 ani, Josef Gerstenengst a fost cinstit de către Fundaţia  Internaţională Universitară „Marquis Giuseppe Sciciuna” cu titlul „Doctor Honoris Causa” pentru muzicologie şi educaţie muzicală.
La 2 iulie 1991 Josef Gerstenengst şi Alexandru Moroşanu au concertat împreună la Reşiţa în biserica romano-catolică. Aceasta a fost ultima sa apariţie la Reşiţa.
La 13 decembrie 1991, Josef Gerstenengst a sărbătorit 33 ani de activitate pastorală şi muzicală la catedrala „Sfântul Iosif” din Bucureşti cu o seară memorabilă cu muzică pentru orgă. A interpretat lucrări de J.S. Bach, Cesar Franck, J. Brahms, Franz Liszt, Mozart. Publicul l-a aclamat, ovaţionat şi i-a mulţumit pentru că prin muzica, prin cântul său la orgă, l-a adus mai aproape de Dumnezeu. Ascultătorii i-au mulţumit minunatului OM Josef Gerstenengst!
Josef Gerstenengst a murit cu totul pe neaşteptate la 9 ianuarie 1992, după liturghia de seară.
Atunci când studenţii Facultăţii de Muzică din Bucureţti l-au sărbătorit pe Josef Gerstenengst la împlinirea celor 70 ani, în cadrul unui seminar i-au fost puse următoarele întrebări: „Când a început să cânte? Când şi unde începe şi când şi unde se sfârşeşte muzica? Care este relaţia dintre muzică şi Dumnezeu? Poţi să fii preot şi muzician în acelaşi timp?”
De neuitat rămâne răspunsul său molcom la aceste întrebări, care poate fi considerat ca o rezumare a filozofiei, a concepţiei sale despre viaţă: „Dar nu e nici o nepotrivire între vocaţia de preot şi muzică, între muzică şi Dumnezeu, merg foarte bine împreună. Bach a spus că muzica este limbajul Domnului… Eu nu sunt artist! Sunt un meşteşugar al lui Dumnezeu. Ca preot sunt un mijlocitor al lui Dumnezeu, care graţie puterii şi calităţilor sale îi aduce prin muzică pe credincioşi mai aproape de Dumnezeu, pentru a uni sfera muzicii cu cea dumnezeiască. Între pământ şi Dumnezeu există doar muzica!”
Toţi muzicienii şi instrumentiştii reşiţeni şi îndeosebi cântăreţii corului bisericii l-au iubit şi preţuit mult pe Josef Gerstenengst. De câte ori venea în Banat, în locurile sale natale şi la Reşiţa, a fost primit cu o nespusă bucurie, căldură şi prietenie. El i-a considerat pe reşiţeni vechi prieteni. Aşa că reşiţenii nu-l vor uita niciodată pe Josef Gerstenengst!
Cu ocazia implinirii a 25 de ani de la trecerea la cele veșnice a mons. Josef Gerstenegst, celebrul organist de recunoaștere internațională a fost omagiat și printr-o serie de concerte. Primul concert a avut loc duminică, 22 ianuarie 2017, ora 19.30, în Catedrala romano-catolică „Sf. Iosif” din București, „In memoriam Iosif Gerstenengst” și a fost susținut de soliști precum Veronica Anușca, Mihaela Stanciu, Georgiana Simonov, Antonela Bîrnat și Nicolae Simonov cu acompaniamentul la orgă al lui Mihai Murariu și Marcel-Octav Costea, având în program lucrări de J.S. Bach, G.F. Händel, G. Rossini, J. Haydn, L. Boellmann, J. Alain.
Cel de-al doilea concert a avut loc vineri, 27 ianuarie 2017, ora 18.00, la biserica romano-catolică „Maria Zăpezii” din Reșița, care i-a avut ca protagoniști pe Eduard Gentile Ailenei (contrabas) și Cristian Rosoaga (orgă), ambii de la Liceul de Arte „Sabin Păuțaa” din Reșița,  Lucian Furda (vioară) de la Liceul de Muzică „Sigismund Toduța” din Cluj-Napoca, Bianca Zăgrean (vioară) de la Filarmonica „Dinu Lipatti” din Satu Mare, Christine Maria Surdu (orgă) organistă la parohia romano-catolică „Maria Zăpezii” Reșița și Georg Colța (tenor), dirijorul corului „Harmonia Sacra” din Reșița, în programul căruia au răsunat lucrări de Arcangello Corelli, Luigi Cherubini, Antonio Vivaldi, Giovanni Bottesini, Vincenzo Bellini, César Franck, Heinrich Bone.
Cu ocazia aceluiași prilej de comemorare la împlinirea a 25 de ani de la trecerea la cele veșnice a mons. Josef Gerstenegst, la Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița au realizat un plic filatelic ocazional precum și o ștampila aferentă, iar în cadrul bisericii romano-catolice „Maria Zăpezii” din Reșița a fost organizată o expoziție documentară care a cuprins fotografii și documente care atestă aspecte din viața celui comemorat.
Urmare a cererii adresate de către președintele Erwin Josef Țigla al Forumului Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin din data de 7 februarie 2017 către Consiliul Local al Municipiului Reșița cu propunerea de numire a lui Josef Gerstenengst ca Cetățean de Onoare al Municipiului Reșița, Consiliul Local a aprobat în data de 31 martie 2017 numirea lui Josef Gerstenengst post mortem ca Cetățean de Onoare al Municipiului Reșița, recunoscând și răsplătind prin aceasta strălucita activitate de 12 ani a lui Josef Gerstenengst în slujba și folosul vieții muzicale a Reșiței.
Reşiţa, 13 mai 2020

prof. Georg Colţa
dirijorul corului „Harmonia sacra” al Parohiei romano-catolice „Maria Zăpezii” din Reşiţa

Bibliografie:

  1. Paul Lackner: „Ein Versuch, die chor-musikalische Vergangenheit Reschitzas festzulegen. Ein Beitrag zur Musikgeschichte Reschitzas in der Zeitspanne 1826 – 1984 = O încercare de evocare a trecutului muzical-coral al Reşiţei. Incursiune în istoria muzicală a Reşiţei în perioada 1826 – 1984“. Ediţie bilingvă. Traducere din germană în română: Georg Colţa. Editor: Erwin Josef Ţigla. Reşiţa: „Modus P.H.“, 2000; 90 pagini, 22 pagini ilustraţii; ISBN: 973-8104-02-5 (Date despre corul bisericii şi Fanfara Uzinelor);
  2. Alexander Oprendek (München, Deutschland): Articol de ziar „Eu sunt un meşteşugar al lui Dumnezeu” / „Ich bin ein Handwerker Gottes”, aparut in „Cetatea Ciacovei”, nr. 64 / iunie – 65 / iulie 2010;
  3. Iosif Sava: „Orga lui Iosif Gerstenengst”, Bucureşti: Arhiepiscopia romano-catolică, 1991.