Fiind prezent la Roma, la Sinodul Episcopilor, în calitate de membru numit de sfântul Părinte Papa, părintele episcop Iosif Csaba Pál, episcop diecezan de Timișoara, a avut bunăvoința de a ne transmite o relatare „la cald“ în urma primei săptămâni de activități desfășurate. Iată gândurile părintelui episcop:
„Este pentru prima dată când particip la un Sinod al Episcopilor. Pot spune de la început că este o experiență extraordinară. Sinodul a fost precedat de trei zile de exerciții spirituale. Acesta este un alt semn că dimensiunea spirituală este foarte importantă. Sfântul Părinte a subliniat de multe ori că nu există Sinod fără Duhul Sfânt. Adevărata mare noutate a acestui Sinod este modul în care îl trăim. Ne oprim pentru rugăciune de mai multe ori în timpul lucrărilor noastre, astfel încât să putem lucra cu adevărat împreună în spiritul Duhului Sfânt. Lucrăm prin întâlniri în grupuri mici și în cadrul unei adunări generale. În Sala Paul al VI-lea sunt formate aproximativ treizeci de grupuri mici în jurul unor mese rotunde. Fiecare are în față o tabletă, prin intermediul căreia comunicăm cu secretariatul general, primim sau trimitem informații. Suntem adesea în grupuri mici în funcție de limbă. Denumirea comuniunii noastre este „conversazione nello Spirito“, ceea ce înseamnă nu doar o conversație spirituală, ci o ascultare profundă a Duhului Sfânt, o comuniune în El, în Duhul Său. Nu este doar un dialog, ci o întreagă dăruire de sine într-o atmosferă de respect și încredere reciprocă.
Știm din scrisoarea către Galateni că bucuria este un rod al Duhului Sfânt. Această bucurie o experimentăm în timpul și la sfârșitul conversațiilor noastre. Este un har. Și este, de asemenea, un har faptul că, deși suntem foarte diferiți, putem fi împreună în armonie. Acest lucru este posibil doar atunci când Isus este prezent acolo prin Duhul Său Sfânt.
Acest Sinod se referă la sinodalitate, privită sub trei aspecte: comuniune, participare și misiune. Trăind Sinodul, învățăm și practicăm stilul sinodal al Bisericii, pe care ar trebui să îl trăim în viața noastră de zi cu zi. Să mergem împreună, să gândim împreună, să ne rugăm împreună, să lucrăm împreună în mod creștinesc. Este vorba de o atitudine spirituală, care, într-un anumit sens, necesită o convertire. Trebuie să învățăm stilul lui Isus. Trebuie să îl punem pe Isus în centru, atât în diferitele discuții, cât și în deciziile pe care le luăm. S-ar putea spune că sinodalitatea este modul în care creștinii iau decizii cu privire la chestiunile creștine.
Cuvântul lui Dumnezeu și Euharistia ocupă un loc central în formarea spiritului lui Isus. Trebuie să ne trăim viața de zi cu zi în spiritul Liturghiei. La Liturghie primim putere, ca să trăim Evanghelia în viața noastră de zi cu zi, în timp ce celebrăm ceea ce Domnul a făcut pentru noi răscumpărându-ne, dar și modul în care ne-a condus pe parcursul săptămânii.
În cadrul acestor întâlniri, trăim cu adevărat o atmosferă de respect și încredere. În această atmosferă încercăm să facem loc lui Isus printre noi.
Între noi se realizează un spirit de ascultare reciprocă, căutându-L pe Isus unul în celălalt, formând o comunitate.
Se pune din nou accentul pe comunitățile mici. Comunitatea este în parte un dar de la Dumnezeu și în parte o sarcină pentru noi.
Care este scopul tuturor acestor lucruri? – Există mai multe scopuri, dar scopul final este acela de a-l aduce și mai bine pe Isus la oameni. Pentru că oamenii au nevoie de Isus, atât cei care sunt activi în Biserică, cât și cei care sunt departe de Biserică.
Ne ajută mărturia de iubire, așa cum s-a remarcat despre primii creștini: „Uitați-vă cât de mult se iubesc unii pe alții. Unul este gata să-și dea viața pentru celălalt.“ Creștem prin credința și prin exemplul celuilalt.“
† Iosif Csaba Pál
