Acesta a fost motto-ul primului pelerinaj oficial al studenților din Dieceza de Timișoara la Schönstatt, însoțiți de două Surori Mariane din comunitatea din Timișoara, Sr. Erika-Mária Bukovics und Sr. M. Andreea Deac și de Pr. Piry Radulov, preot diecezan care este co-responsabil pentru pastorația studenților din dieceză. Studenții relatează despre aceste zile pline de evenimente după cum urmează:
Între 27 decembrie 2023 și 03 ianuarie 2024, tinerii din grupurile de tineret ale Centrului Diecezan de Tineret, Tekmek și Jubilate, au petrecut împreună “Revelionul altfel” în Schönstatt, Germania. Aceștia au avut ocazia de a face cunoștință cu spiritualitatea Mișcării Apostolice de Schönstatt și au avut posibilitatea de a petrece trecerea dintre ani în fața Preasfântului Sacrament cu alți tineri pelerini din alte țări.
Prin acest pelerinaj, tinerii au aflat mai multe despre fondatorul acestei mișcări, Părintele Josef Kentenich. Unul dintre tineri povestește: „Când am intrat în camera Părintelui Kentenich am rămas fascinați de simplitatea timpului, totul era neatins așa cum el a lăsat, biroul său cu foi și stilouri, rafturile pline de cărți, poze cu el și cu oameni importanți din viața sa. Pentru câteva clipe aproape că ni-l puteam imagina stând la acel birou într-o zi obișnuită, scriind sau citind, construind fundația pe care astăzi stă întreaga Mișcare Apostolică Schönstatt. Atunci am înțeles profunzimea locului, dar și identitatea Mișcării care de fiecare dată când a fost pusă la încercare de greutățile timpurilor, ea a devenit tot mai puternică și mai pregătită ca să fie lângă noi, și cu noi.“
O tânără povestește despre sanctuarul original din Schönstatt în acest fel: „Capela micuță și albă a fost un depozit al Colegiului Palotin, dar Părintele Josef Kentenich împreună cu băieții al căror spiritual era, a transformat–o în 1914 într-o capelă. Aceasta reprezintă, împreună cu Părintele Kentenich, punctul central al Schönstatt-ului, iar aici a avut loc primul Legământ de Iubire, prin care Părintele Kentenich i-a încredințat Fecioarei Maria pe tinerii băieți trimiși pe front, ca să îi educe și să îi apere. A fost impresionant să văd că pe fiecare munte, deal și în apropierea fiecărei case a multelor și diverselor comunități există o copie exactă a capelei originale. Totuși, fiecare avea un simbol aparte care să reprezinte comunitatea. Pentru mine a fost ca și cum nu am părăsit niciodată sanctuarul original, și am simțit-o pe Fecioara Maria cum privește blând spre noi. Am avut ocazia ca ultima oră din 2023 și primele minute din anul 2024 să le petrecem în fața Preasfântului Sacrament în acest sanctuar. Chiar dacă afară se auzeau artificiile, în capelă s-a păstrat liniștea pentru ca fiecare să poată avea conversația personală cu Isus. La un moment dat ni s-au alăturat și alți tineri din alte țări și am fost foarte fericită că am trăit această trecere dintre ani într-un mod diferit.“
Legământul de Iubire despre care se vorbește mai sus nu este nimic altceva decât încredințarea la Fecioarea Maria. Noi oferim ceva din noi, iar Fecioara Maria mijlocește ca sacrificiile noastre, succesele noastre să se transforme în har. Cu ocazia acestui eveniment, patru tineri au făcut acest Legământ de Iubire iar unul dintre ceilalți tineri prezenți se exprimă astfel: „ După cum am spus și în prima seară, nu am mers cu așteptări la Schönstatt, pur și simplu am acceptat să merg. Legământul de iubire pe care l-au depus cei patru m-a atins. De ce? Pentru că acele cuvinte de legământ au fost rostite cu sinceritate din inimă și s-a văzut că sunt pregătiți să trăiască ceea ce au spus acolo.“
Comunitatea surorilor de pe muntele Schönstatt este mare și foarte deschisă, iar toate surorile întâlnite au zâmbit cu multă iubire tuturor tinerilor prezenți. Un tânăr a rămas plăcut impresionat de atmosfera care s-a creat acolo: „ Unde am fost? Acestea au fost primele mele gânduri când m-am întors din experiența Schönstatt. Pot să spun cu mâna pe inimă, că a fost o călătorie în lumea sfinților, m-am simțit ca și cum am fost în Rai, nu știam și nu mă gândeam ce zi este sau cât este ora. Surorile ne-au primit cu mult drag și interes în a ne explica cum trăiesc ele și cum se străduiesc să-L iubească pe Dumnezeu. Dumnezeu are planuri cu fiecare dintre noi, sunt convins că și eu am fost în acest plan de a ajunge să cunosc spiritualitatea aceasta. De asemenea mulțumesc Sfintei Fecioare pentru mijlocirea și ajutorul ei în toate! Cu dragoste și libertatea totală a gândurilor frumoase, vă îmbrățișez și vă doresc Pace și Har!“
Nu doar surorile sunt cele care înfrumusețează această spiritualitate. Părinții de Schönstatt au un rol foarte frumos, iar un tânăr s-a exprimat cu privire la ei: „Nu puteam să nu remarc, în acest pelerinaj, și contribuția preoților adepți comunităților de Schönstatt, care mi-a lăsat o remarcabilă impresie, mai ales prin persoana Părintelui Jose Luis Correa, despre tot ceea ce înseamnă pregătirea, pedagogia și aportul adus vieții ecleziastice. Sf.Liturghie, predica și deschiderea preotului și al preoților care aparțin comunității au trezit în mine răbdarea de care aveam nevoie pentru a trece peste anumite greutăți. Am fost impresionat de modul în care au păstrat o amprentă în beton a mâinii Părintelui Kentenich, unde Părinții, la anumite ocazii solemne ale comunității lor, își pun mâna pe această amprentă ca o identificare cu Părintele Kentenich ca Părinte și Fondator al Mișcării și al Institutului lor. Întreaga experiență mi-a dovedit că iubirea lui Dumnezeu este incontestabilă și nemărginită. El ne alege drumul și ne ajută, la momentul potrivit să pornim și să nu ne abatem de la el.“
Mișcarea Schönstatt este una deosebit de diversă, așadar și Comunitatea Familiilor de Schönstatt a reprezentat un punct important în experiența tinerilor pelerini: „Muntele Nazaret este locul unde comunitatea familiilor de Schönstatt au o capelă. Un lucru impresionant al capelei familiior îl constituie statuia Sfintei Familii, deoarece din față nu pare nimic neobișnuit, Isus fiind în mijlocul celor doi părinți, dar dacă întoarcem statuia vedem că Iosif și Maria se țin de mână, lucru pe care nu l-am mai întâlnit până acum. În stânga altarului avem o perdea plină de poze a familiilor care au vizitat această capelă și care au dorit ca sufletul lor să rămână mereu prezent la Schönstatt, deși erau familii din diferite colțuri ale lumii. Un lucru care m-a impresionat a fost momentul în care a trebuit să căutăm câte o piatră pentru a ne scrie numele familiei noastre, moment în care eu și fratele meu, pe o pietricica ne-am trecut numele de familie și data în care am pus piatra la intrarea în capelă, în acel moment, deși mama și tata nu erau cu noi, am simțit că am pus această piatră împreună.“
Părintele Josef Kentenich când a fondat această Mișcare apostolică, dorea ca toți cei care vor aparține mișcării, să simtă că sunt liberi să facă propriile alegeri bune. Tinerii au cunoscut în aceste zile și comunitatea Fraților Mariani de Schönstatt: „Pe parcursul tuturor acestor experiențe pe care le-am trăit în cadrul comunității Schönstatt, ne-am putut bucura de prezența Fratelui Amrein, un descendent al creației lui Dumnezeu, care la rândul său a ales să creeze. Datorită deschiderii pe care această Mișcare apostolică o are față de împletirea vieții cotidiene cu cea consacrată și prin alegerea sa, de a rămâne la statutul de frate, deși ne-a mărturisit că în trecut avea o dorință arzătoare de a deveni preot; pentru Fratele Amrein a fost posibilă păstrarea meseriei și chiar dezvoltarea acestui talent prin creațiile sale dedicate Creatorului suprem. Pictor la bază, acesta a împărtășit, cu o deschidere și cu o bucurie aparte, lecțiile învățate atât la locul de muncă, cât și în cadrul comunității de Frați Mariani de Schönstatt, a căror casă și capelă o putem găsi pe muntele Tabor. Ne-a deschis inimile, ajutându-ne să realizăm importanța trăirii fiecărui moment cu același entuziasm, fie că vorbim de o dimineață de luni sau de o seară de vineri. Prin creațiile sale ne-a dezvăluit modul cum, asemenea culorilor, și noi ne contopim în peisajul vieții și al creației Divine. Încurajându-ne să fim autentici, să ne urmăm conștiința și să accentuăm importanța relației noastre cu Sfânta Fecioară Maria. “
Schönstatt se întinde pe o suprafață mare și putem spune că este încununat cu frumoasa Biserică a Adorației. Unul dintre tineri mărturisește: „Această biserică este de o importanță deosebită pentru mișcarea Schönstatt. Părintele Josef Kentenich după ce a celebrat pentru prima dată Sf. Liturghie în această biserică, ajuns în sacristie, a trecut la Domnul. Astăzi, în fosta sacristie se găsește mormântul părintelui. Fondatorul Mișcării și-a dorit ca pe mormântul lui să fie scris “Dilexit Ecclesiam”, adică “El a iubit Biserica”. El continuă și azi, din ceruri, să lucreze pentru familia Schönstatt. Am avut șansa ca într-o seară, să stăm împreună la mormântul părintelui, cerându-i ajutorul în nevoile noastre și exprimându-ne recunoștința pentru momentele de har trăite în acest loc de pelerinaj. Slavă lui Dumnezeu pentru cadoul oferit timpurilor noastre prin persoana părintelui Josef Kentenich!“
Un tânăr preot diecezan care a acompaniat acest grup a numit într-un mod foarte sincer Schönstatt-ul ca fiind „Muntele Athos de Germania”. Acesta mai spune că: “Spiritualitatea de la Schönstatt oferă multe oportunități către dezvoltarea personală și către libertate! Experiența mea în această comunitate a fost una plină de învățăminte și bucurii interioare, unde valorile joacă un rol central. În mijlocul acestui cadru spiritual, am găsit multă pace! Atmosfera de devotament, jocuri, plimbări, și rugăciune m-au înconjurat cu o energie pozitivă și a contribuit la dezvoltarea unei relații mai strânse cu aproapele, dar și cu Dumnezeu. Mă voi ruga Sfintei Fecioare, ca să ne ajute să se costruiască o capelă și în România – Timișoara! Amin.“
În Mișcarea Schönstatt este loc pentru toată lumea, este o mișcare care învață valorile plăcute lui Dumnezeu și Fecioarei Maria. Este o spiritualitate prin care putem învăța cu ușurință cum să-i slujim lui Dumnezeu în viața noastră de zi cu zi cu multă libertate. Mulțumim lui Dumnezeu că a făcut posibil acest pelerinaj și mulțumim tuturor persoanelor care au fost implicate activ ca să avem un timp plin de har: comunității Surorilor Mariane, Institutului Femeilor de Schönstatt, Fraților Mariani, Părinților de Schönstatt și conducerii Casei Familiilor, prin a căror bună colaborare am putut experimenta cu adevărat Schoenstatt ca o familie.”
Autori: Grupul de tineri Jubilate
