Anul școlar 2020-2021 a început deja în timpul pandemiei COVID19 și a reprezentat o mare provocare atât pentru profesori, cât și pentru elevi. Despre evaluarea ultimului an școlar și planurile de viitor l-am întrebat pe Pr. Zoltán Kocsik, directorul Liceului Teologic Romano-Catolic „Gerhardinum“.

– Cum s-a desfășurat educația elevilor în ultimul an școlar?
– Anul școlar s-a deschis de fapt în circumstanțe obișnuite, după care, începând cu 23 octombrie am trecut la cursurile în sistem online până pe 6 mai. Între timp, în luna februarie, preșcolarii și elevii din clasele elementare au revenit din nou în bănci. În martie și aprilie situația s-a înrăutățit, astfel încât s-a trecut din nou la cursuri online. În general 60-70% am predat online și 30-40% în clase. A existat, de asemenea, o perioadă în care am predat în sistemul hibrid, adică o jumătate dintre elevi au participat la cursuri în clase, cealaltă jumătate online, făcând alternativ schimbul între ei. Datorită respectării normelor epidemiologice a trebuit să mărim internatul băieților cu încă șase camere. Acest lucru s-a realizat cu sprijinul financiar acordat de Asociația „Pro Gerhardino“ și de Episcopia Romano-Catolică de Timișoara. Asociația „Pro Gerhardino“ a obținut, în urma unui proiect, o finanțare pentru mobilarea camerelor.

– Deoarece în cursul anului trecut situația epidemiologică din păcate nu s-a îmbunătățit prea mult, v-ați putut pregăti mai bine pentru deschiderea noului an școlar?
– Noul an școlar l-am început cu mare atenție și grijă. De exemplu nu am organizat deschiderea festivă a anului școlar în prezența tuturor elevilor. Fiecare profesor și elev a deschis anul în propria clasă. Clasele au fost, de asemenea, amenajate pentru a menține distanța fizică de un metru și jumătate între bănci. În plus, aerisire constantă, dezinfectare în sălile de clasă, în bucătărie și în internat, obligativitatea purtării măștii de protecție pentru profesori și elevi, cu excepția preșcolarilor. Tocmai făcusem o evaluare cu profesorii claselor cu predare în limba maghiară și română și fiecare dintre ei a spus că prin educația digitală au obținut aproximativ 60% din rezultatul pedagogic care ar fi fost în mod normal 100%. Acest lucru este mai puțin evident în ceea ce privește performanța elevilor buni, însă elevii mai slabi au rămas în urmă. Au existat elevi care în primul semestru nu au putut participa la cursurile online și astfel au rămas cu mediile neîncheiate. Pentru ei, Ministerul Educației a acordat o sesiune specială de o săptămână, după terminarea celui de al II-lea semestru, astfel încât au avut și ei ocazia să recupereze din materia pierdută și să obțină note.

– Asta înseamnă că unii elevi nu au avut posibilitatea să participe la cursurile online, ceea ce a cauzat dezavantaj?
– Din pacate, da. Unii elevi nu aveau acces la internet, altora le lipsea laptopul sau tableta. În luna mai, Episcopia Romano-Catolică de Timișoara a donat treisprezece laptopuri, în timp ce Ministerul Educației și inspectoratul local prin proiectul Programului Operațional de Dezvoltare a Resurselor Umane (POSDRU) a dat în folosință elevilor 37 de laptopuri pentru acest an școlar. De asemenea, prin acest proiect am obținut și proiectoare. Ministerul Educației, Inspectoratul Școlar Județean și Uniunea Democrată a Maghiarilor din România, ne-au sprijinit ca să avem suficiente măști și dezinfectant. Așa că am fost mai bine pregătiți pentru anul școlar trecut. Totodată au existat și reglementări specifice. Aș dori să subliniez că instituțiile mai sus menționate au fost întotdeauna deschise și ne-au susținut. În ciuda sprijinului primit, am constatat că elevii au fost foarte afectați psihic de carantină, de așa numitul lockdown. Acest lucru l-am văzut mai ales la adolescenți, fiindcă pentru ei sentimentul de apartenenţă la comunitatea celor de vârsta lor, întâlnirea fizică, strângerile de mână, îmbrățișările, conversațiile sunt importante. Predarea online a fost, de asemenea, foarte grea pentru profesori. Au fost luni în care chiar și preșcolarii și-au văzut educatoarele, învățătoarele doar printr-un ecran. Pentru ei, de două ori pe săptămână, s-au ținut activități online, desigur cu ajutorul părinților, iar fișele de lucru le-am încărcat zilnic pentru ei în sistem. Așa a avut loc predarea atât în clasele elementare, cât și în clasele gimnaziale și în liceu.

– Aceasta înseamnă că părinții au putut vedea ce educație primește la școală copilul lor.
– Da. Până acum, părinții au urmărit activitățile profesorilor oarecum de la distanță și uneori s-a exprimat o oarecare nemulțumire din partea lor. Acum, însă, pe măsură ce au fost prezenți alături de copilul lor la predarea lecțiilor și au putut urmări educația școlară, am impresia că opinia lor s-a schimbat. Și mă refer nu numai la aprecierea muncii pedagogice, ci și la aprecierea propriului copil. Până acum, copilul fusese adus dimineața la școală, iar după-amiaza era luat de aici și dus acasă, restul zilei petrecând-ul la cumpărături sau uitându-se la televizor, iar a doua zi același lucru se repeta. În timpul carantinei însă părinții și copiii au petrecut întreaga zi împreună și, oricât de ciudat pare, părintele a învățat să-și aprecieze corect copilul. În același timp, el a putut vedea și ce valori îi transmite copilului această școală, care este atitudinea profesorilor, cum se desfășoară de exemplu o oră de cateheză cu conversații, jocuri didactice, cântece și scurtmetraje. Manualele digitale ne-au ajutat foarte mult în acest sens.

–  Cum s-a schimbat relația elevilor cu școala?
– În general putem spune, că elevii erau foarte dornici să se întoarcă la școală. După cum am menționat, din 23 octombrie am trecut la cursuri online până la începutul lunii mai, dar elevii deja din luna noiembrie, decembrie au început să ne întrebe din ce în ce mai des, când pot reveni în băncile școlii. Elevii claselor pregătitoare, a cincea și a noua au început noul an școlar în aceste condiții și practic nu au avut timp să se cunoască între ei. În cazul acestor copii, învățătorii și diriginții au trebuit să acorde o atenție deosebită formării comunității de clasă – și binenînțeles, tot online. Carisma, aptitudinea, creativitatea și răbdarea profesorilor au fost decisive în educația la distanță.

– Care a fost rezultatul înscrierilor pentru anul școlar 2021-2022?
– Toate clasele de predare în limbile maghiară și română sunt aproape complete.

– Cum ați rezuma pe scurt anul școlar care s-a sfârșit?
– Aproximativ 68% dintre absolvenți au trecut bine examenul de bacalaureat. Per total consider că am avut un an școlar cu multe succese. În ciuda faptului că nu s-au organizat olimpiade, împreună cu elevii am putut participa la mai multe competiții și proiecte online unde am obținut rezultate bune. Rezultatul de 78,25% al evaluării naționale a elevilor de clasa a opta nu este unul foarte rău. În paralel cu predarea online mulți profesori au ținut cursuri individuale de dezvoltare mai ales de exprimare, expresivitate și ortografie pentru aproximativ treizeci de elevi unde am reușit să obținem rezultate bune. Am încercat să profităm de oportunitățile oferite de internet și tehnologie și să activăm cât mai eficient.

– Vă mulțumim pentru interviu.

(Interviu realizat de Biroul de Presă al Diecezei Romano-Catolice de Timișoara)