Personajul Petrică a intrat în viața noastră într-o zi plăcută de toamnă. Mai exact, într-o duminică, cu 2 ani în urmă, am primit o invitație din partea domnului părinte paroh Hiticaş Macedon la o „sf. Liturghie pentru copii”, pe care am acceptat-o cu mare drag.
La început sf. Liturghii se țineau o dată pe lună, la parohie, în sala mare, dar în urmă cu un an părintele a propus să le mutăm într-un cadru mai familial. Astfel, familia se implică mai mult în viața creștină, invitând la rândul ei rude, prieteni, vecini.
Lună de lună o altă familie se oferă voluntar pentru a găzdui Liturghia. Deşi aceste sf. Liturghii au fost create pentru copii și pe înțelesul lor, bucură atât copiii cât și părinții acestora și – cel mai important – respectă toate părțile Sfintei Liturghii.
Pentru a le capta atenția copiilor, părintele începe Liturghia cu un cântecel despre Isus:
„Isus acum trece pe-aici…
Isus acum trece pe-aici…
Și atunci când trece totul se transformă
Gata cu tristețea… vine bucuria
Și atunci când trece totul se transformă
Gata cu tristețea… vine bucuria
Pentru noi și pentru voi
Sssstttttt……” x 3
Lectura este citită de copii, iar Rugăciunea Credincioșilor o citesc părinții cu scopul de a lua parte fiecare persoană prezentă la această sf. Liturghie.
După Evanghelie apare atracția Liturghiei – Petrică – copiii rămânând fascinați de el și isprăvile lui. Petrică este o marionetă care întruchipează un băiețel năzdrăvan pus mereu pe şotii. El le povesteşte copiilor întâmplări amuzante sau mai puțin amuzante, dar care tot timpul se încheie cu o morală sau o povață demnă de urmat. Petrică nu doar că le povestește aventuriile lui, ci îi și implică: le cere sfaturi și le pune întrebări dacă e corect și bine ce face el, sau nu este?!
Înainte de Prefacere – Cina cea de Taină – copii primesc câte un instrument muzical pentru a suna din el precum sună clopoțelul în biserică. La rugăciunea „Tatăl Nostru” ne ridicăm și ne luăm de mână, formând un cerc pentru a ne ruga împreună.
După sf. Liturghie gazda servește mici gustări pregătite din propria inițiativă; adulții rămânând „la un pahar de vorba” în timp ce copiii se retrag în altă cameră, la joacă.
Aceste sf. Liturghii sunt importante pentru a crea o legătură mai puternică între Biserică și familii și nu în ultimul rând între oameni și Dumnezeu. În concluzie, pentru a certifica cele povestite, vă ataşăm urmatoarele poze „grăitoare”.