Liturghia de Rusalii: Împreună în credință cu trei preoți din Banat
La Rusalii, toată lumea se înțelege în limba sa proprie
Un moment care nu poate lipsi de la Ziua Întâlnirii Șvabilor bănățeni din Ulm este Liturghia comună a tuturor participanților. Tradiția îndelungată a serviciului divin celebrat în Donauhalle – primul Heimattag din Ulm a avut loc în 1974 – a fost întreruptă doar de pandemie. În urmă cu patru ani, am ascultat online predica episcopului Iosif Csaba Pál, iar acum doi ani, ne-am adunat în biserica St. Michael zu den Wengen din Ulm pentru Liturghia de Rusalii cu părintele Markus Krastl. Acum ne întâlnim din nou ca de obicei în Duminica Rusaliilor, la ora 10.00, în Donauhalle, pentru o Liturghie solemnă de Rusalii, cu delegații cu steaguri, purtători de costume populare tradiționale, slujitori ai altarului, muzică și cântece de fanfară – o Liturghie celebrată de preoții noștri de acasă, din Banat.
A treia mare sărbătoare a anului, după Paște și Crăciun, sunt Rusaliile. „Duhul Sfânt, a treia persoană a lui Dumnezeu, construiește punți între oameni, stabilește relații și creează comunități“, ne-a explicat Arhiepiscopul Emerit Dr. Robert Zollitsch, în 2018, semnificația sărbătorii Rusaliilor. „Oamenii de diferite limbi, care sunt împreună în Ierusalim pentru sărbătoarea Cincizecimii, îi aud pe apostoli vorbind în limba lor. Ei înțeleg și știu că sunt înțeleși. Puterea Duhului Sfânt este cea care construiește și extinde aceste punți de înțelegere.“ Celebranții pentru Liturghia din acest an sunt părintele Paul Kollar, părintele Karl Zirmer și părintele Markus Krastl. Iată o scurtă prezentare a preoților noștri, originari și ei din Banat, de acasă:
Părintele Paul Kollar s-a născut în 1951 în Ebendorf/ Știuca, în Banat, unde a urmat și școala primară, până când s-a mutat la Alba Iulia pentru a urma cursurile Școlii de Cantori (Liceul Teologic). Tot acolo și-a finalizat și studiile preoțești, universitare. Hirotonit preot de către episcopul Marton Aron în 1976, Paul Kollar s-a ocupat și de parohia Bethausen și de alte filiale, în calitate de capelan în Lugoj, inclusiv de Giseladorf/ Gizela, unde a devenit paroh titular în 1980. Unii dintre compatrioții noștri îl cunosc probabil din această perioadă datorită activității sale în Banat. După doi ani la Aradu Nou, s-a întors în 1985 la Lugoj și a continuat să se ocupe de Gizela și Bethausen până când s-a mutat în Germania în 1990. Aici a fost primul capelan în Dieburg. În calitate de vicar parohial în Dreieich, Buchschlag și Sprendligen, părintele Kollar a devenit paroh al repatriaților de etnie germană în Dieceza de Mainz, episcopie care a continuat să-i încredințeze îngrijirea pastorală a repatriaților de etnie germană și după ce s-a mutat la Langen în 1998 și la Bodenheim în 2006. Mulți șvabi din Banat îl cunosc pe părintele Paul Kollar în calitate de consilier spiritual al asociației Gerhardsforum der Banater Schwaben, funcție pe care a deținut-o din 2013 până în 2021. Este membru al consiliului de administrație al St Gerhards-Werk din 2014 și totodată este vicepreședinte al Südosteutsches Priesterwerk din 2016. Părintele Paul Kollar este pensionar din 2020 și se ocupă de compatrioții noștri din Banat la multe evenimente bisericești din sudul Germaniei. Părintele Kollar ne-a mărturisit că pentru el mereu a fost important să privească cu inima și să aibă o ureche deschisă la preocupările și grijile oamenilor, pentru tineri și bătrâni, să fie prezent în toate domeniile pastorale și să rămână autentic în toate sarcinile. Aceste gânduri au fost redate, privind retrospectiv la ultima etapă a activității sale preoțești, într-un interviu acordat publicației „Journal Lokal” cu ocazia pensionării sale din 2020.
Părintele Karl Zirmer, născut în 1959 la Sântana, în județul Arad, se simte parte a etniei șvabilor din Banat și a păstrat de-a lungul anilor legătura cu bisericile din orașul său natal. După ce a studiat teologia la Alba Iulia, tânărul Karl Zirmer a fost hirotonit preot de către episcopul Dr. Jakab Antal în 1985 și și-a început slujirea preoțească în calitate de capelan în orașul Timișoara, parohia Fabric. Compatrioții noștri din Banat, respectiv din județul Arad, l-au putut cunoaște atunci când a venit la Arad ca preot capelan de limbă germană în 1987, iar din 1989 s-a ocupat și de parohiile Baumgarten/Livada și Sentlein/Sânleani. Părintele Zirmer a luat decizia de a emigra în Germania în august 1991 aflându-se în serviciul Diecezei de Mainz din 1993. După o scurtă perioadă de timp în Osthofen, a fost numit vicar parohial în Großen-Buseck și, în 1994, preot paroh al comunității renane din Saulheim, cu Udenheim ca filială. În 1999, părintele Zirmer a devenit decan de Alzey/ Gau-Bickelheim până când, în 2003, a preluat cele două parohii St Marien Ginsheim și Herz-Jesu Gustavsburg, urmată de Christkönig Bischofsheim în 2005. Din 2015, părintele Karl Zirmer a fost decan de Rüsselsheim, până la restructurarea acestuia în 2022, moment din care a fost numit coordonator al zonei pastorale AKK Mainspitze. În mesajul de Paști pe care părintele Zirmer l-a scris pentru Banater Post, în 2014, el ne-a mărturisit: „Cel mai frumos și mai valoros lucru în credința creștină este că nu mă lasă să mă afund în resemnare și deznădejde, ci îmi dă puterea de a mă ridica din nou, de a trăi și de a lucra dintr-o speranță mereu reînnoită.“
Deși s-a născut în Saarland în 1975, părintele Markus Krastl a simțit întotdeauna o legătură strânsă cu șvabii din Banat. Tatăl său, Bernhard Krastl, este originar din Guttenbrunn/Zăbrani, iar mama sa, Veronika, născută Schmidt, din Jahrmarkt/Giarmata. După ce a absolvit liceul Johanneum din Homburg (Saar) în 1995, a urmat studii de teologie la Trier, care au inclus un an în străinătate, la Dublin (Irlanda) și au fost finalizate cu o diplomă. În același timp, Markus Krastl a intrat la seminarul teologic din Trier, unde a fost hirotonit diacon în parohia Sfântul Petru din Bous în 2006, după o perioadă de orientare profesională. După hirotonirea preoțească din 2007, cariera sa profesională l-a purtat în calitate de capelan în comunitățile parohiale din Waldbreitbach, Niederbreitbach și Kurtscheid, până când, în 2012, a devenit cooperator în parohia St. Ludwig – Herz Jesu / Spiesen-Elversberg. Locuitorii din Zăbrani și Giarmata îl cunosc de mult timp, în timp ce ceilalți compatrioți l-au remarcat pe părintele Markus Krastl cel târziu în 2008 la Ulm, moment din care a concelebrat sau celebrat, de Rusalii, la aproape fiecare Întâlnire a Șvabilor organizată în Donauhalle. Părintele Markus Krastl este administrator parohial din 2015 și preot paroh al parohiei Preasfânta Treime din Neunkirchen din 2016. Parohia St. Ludwig – Herz Jesu / Spiesen-Elversberg i-a fost adăugată în slujire în 2022. Pentru o perioadă de trei ani, părintele Krastl a fost, de asemenea, paroh al KAB Trier. A da conaționalilor săi un sentiment de apartenență și a promova coeziunea lor a fost întotdeauna important și este acum mai important ca niciodată. Șvabii din Banat nu și-au găsit căminul doar în Landsmannschaft/ Asociația Generală a Șvabilor Bănățeni, ci și în credința lor, pentru că adevăratul nostru cămin este doar la Dumnezeu. Acest lucru este deosebit de important de reținut la Rusalii, sărbătoarea Sfântului Duh. Pentru că Duhul Sfânt este dragostea care curge de la Dumnezeu către oameni, a spus părintele Krastl în predica sa de la Întâlnirea Șvabilor din Banat, la Ulm în 2022.
Karin Bohnenschuh
Publicată în: Banater Post, Anul 68, Numărul 9, München, 5 mai 2024, p. 4