Sebastian Kräuter – un veac de la naștere. Concert aniversar în Biserica Piaristă

Luni, 19 decembrie 2022, cu începere de la ora 19.00 Biserica Piaristă cu hramul Sf. Cruce din Timișoara a găzduit un concert comemorativ dedicat centenarului nașterii episcopului se pie memorie Sebastian Kräuter. Gazda evenimentului a fost Pr. Zoltán Kocsik, rectorul Bisericii Piariste și director al Liceului Teologic Romano-Catolic Gerhardinum. Conducerea muzicală a fost asigurată de dl. Denis Moldovan, organistul bisericii parohiale Sf. Ecaterina, din Timișoara I. Cetate, în strânsă colaborare cu dl. dr. Cristian Roșoagă, organistul bisericii parohiale Sf. Maria din Timișoara IV. Iosefin și cu muzicienii: Andreea Ciobotă (Soprană), Augustin Vitan (Tenor), Iustin Călin (Bas) și cu violonistul Antonio Leonard Agigheoleanu. Înainte de începerea concertului, Pr. Zoltán Kocsik i-a salutat pe cei prezenți în limbile română, germană și maghiară, după care a urmat o scurtă prezentare biografico-istorică a vieții episcopului de pie memorie Sebastian Kräuter, prezentare susținută de dr. Claudiu Călin, arhivist diecezan, membru al Biroului de Presă, co-organizator al evenimentului. Programul muzical, ambițios și bine transpus în operă, a conținut nu mai puțin de șaptesprezece piese și improvizații după piese muzicale aparținătoare perioadei clasice, romantice și moderne. La final, Pr. Kocsik a rostit o scurtă rugăciune pentru sufletul aniversatului păstor, dar a și evidențiat personal, nominal, contribuția fiecărui muzician implicat în concert, în parte.
Se aduce mulțumire, pe această cale, Pr. director Zoltán Kocsik pentru generoasa implicare și găzduire a evenimentului, tuturor muzicienilor implicați, Pr. Zsolt Szilvágyi, vicar pastoral și paroh de Timișoara IV. Iosefin și Surorilor Franciscane din Congregaţia Fiicelor „Sfântului Francisc de Assisi” pentru participare și pentru sprijinul moral astfel acordat. De asemenea, mulțumim Radio Temeswar – Ihre Sendung in Deutscher Sprache, doamnei Astrid Weisz, pentru promovarea evenimentului în media laică.
De asemenea, tot în sensul marcării cu demnitate și recunoștință a centenarului nașterii episcopului Sebastian Kräuter, Forumul Democratic al Germanilor din Banatul Montan și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița, prin intermediul dl. Erwin Josef Țigla, preconizează emiterea și punerea în circulație a unui plic filatelic prevăzut cu ștampilă filatelică, ce vor fi utilizate în data de 22 decembrie 2022, în Nițchidorf, data nașterii episcopului Sebastian Kräuter.

Sebastian Kräuter – un veac de la naștere. Schiță biografică
Mulți dintre cei care au prins vremurile de dinainte de 1989, având azi diferite vârste și experiențe de viață, dar mai ales practica activă a credinței și identității creștine-catolice, știu că au fost ani îndelungați în care regimul comunist nu a permis Bisericii din România să aibe episcopi diecezani în toate episcopiile ei, de drept. După moartea episcopului Augustin Pacha, în 1954, și încarcerarea episcopului clandestin, consacrat în secret, dr. Adalbert Boros, dieceza nu a mai putut avea decât ordinarii substituti, adică clerici care puteau, cu drepturi și atribuții limitate canonic, să conducă treburile spirituale și lumești ale Episcopiei de Timișoara, ea însăși degradată unilateral, de puterea de stat, la nivel de „protopopiat“.
Unul dintre acești păstori – ordinarii substituti – a fost și Sebastian Kräuter. El i-a succedat în anul 1983 monseniorului Ferdinand Hauptmann, unul dintre ordinarii care fuseseră nominalizați pentru această succesiune, de episcopul-mărturisitor Augustin Pacha (înaintea Msgr. Hauptmann, între 1954-1981 dieceza a fost păstorită, tot din succesiunea precizată de P.S. Augustin Pacha de către Msgr. Konrad Kernweisz). Însă datorită unui oarecare, firav dezgheț survenit în atitudinea regimului față de Biserică, părintele Sebastian Kräuter a primit din partea Sf. Părinte Papa precizarea că el era ordinariu ad nutum Sanctae Sedis – adică din rânduiala, la cererea, din încredințarea Sfântului Scaun Apostolic.
Dar cine a fost acest părinte Sebastian Kräuter? Și ce îl făcea așa deosebit?
Viitorul preot și episcop Sebastian Kräuter s-a născut la 22 decembrie 1922 în satul șvăbesc, bănățean Nițchidorf/ Nitzkydorf, din jud. Timiș, într-o familie binecuvântată de Dumnezeu cu patru fii. Tatăl său a fost Balthasar Kräuter, comerciant, răposat devreme, iar mama Katharina, născută Nasz. Dintre cei patru fii, doi – cei mai mari – au devenit preoți: Franz și Sebastian, iar ceilalți doi au îmbrățișat și ei diferite meserii. Franz Kräuter a fost ultimul secretar al episcopului Pacha, după ani și ani devenind decan, paroh, dar mai ales arhivist și istoric deosebit de valoros al Diecezei de Timișoara.
Sebastian Kräuter și frații săi au urmat școala elementară în satul natal, iar mai târziu Liceul german romano-catolic în renumita „Banatia“ din Timișoara. După Bacalaureat, în 1942, s-a înscris la Academia Teologică Romano-Catolică din Timișoara, pe care o absolvă în 1946. La 2 iunie 1946 a fost sfințit preot de către episcopul Augustin Pacha, fiind numit în același an drept capelan la Giarmata. Această localitate, împreună cu întreaga ei comunitate catolică, a fost marcată de personalitatea părintelui Kräuter, care a rămas aici pe durata întregii sale slujiri preoțești, respectiv până la numirea sa în calitatea de ordinariu substitut. Până în 1964 a servit ca și capelan, pe lângă parohul Nikolaus Anton, iar după moartea acestuia și până în 1983, drept paroh al comunității, ea numărând pe atunci aproape 5000 de suflete și, la un moment dar mai multe fanfare renumite în tot Banatul. Cea mai cunoscută, Fanfara Loris, deși în plină eră comunistă, impresiona până la lacrimi pelerinii de la Maria-Radna, venind la sanctuarul marian în procesiune și intonând cântece mariane. Între acestea, părintele Kräuter era parte a acestei vieți spirituale a parohiei sale.
Bun cunoscător al dreptului canonic și al limbii latine, orator talentat și figură impozantă, Msgr. a condus Dieceza nu mai puțin de șapte ani, în era comunistă, între 1983-1990. Schimbările din 1989 l-au găsit în Timișoara, Sf. Părinte Papa Ioan Paul al II-lea – o dată cu normalizarea relațiilor cu România și o dată cu restabilirea ierarhiei catolice de ambele rituri din țară – numindu-l în scaunul episcopal al orașului în care a izbucnit revoluția anticomunistă. Un semn al legăturii nestrămutate cu Sf. Scaun a fost și consacrarea noului episcop, la 28 aprilie 1990, în Domul Sf. Gheorghe, de însuși delegatul Sf. Părinte Papa, arhiepiscopul Angelo Sodano. Au urmat ani de muncă neobosită, de reușite, dar și de întristare. Emigrarea masivă a conaționalilor germani, precum și a multor preoți, începută mult înainte de 1989, a dus la dizolvarea multo parohii și comunități. Dar libertatea cucerită cu atâta sânge și sudoare, a dus și la restabilirea structurilor diecezane, la restaurarea și redeschiderea vechiului Palat Episcopal, la înființarea Liceului Catolic Gerhardinum (1992/1993), la renașterea sau sosirea unor ordine călugărești, la înființarea Federației Caritas a Diecezei de Timișoara. În toate acestea, episcopul Kräuter a găsit un sprijin neobosit în părintele Martin Roos, adevărat motor al multor proiecte, pe care l-a numit director de cancelarie, în tânărul său secretar László Böcskei, în părintele József Csaba Pál, paroh de Reșița și decan de Caraș, dar și în mulți alți preoți, dintre care unii au trecut deja la Domnul, iar alții încă mai muncesc și se află între noi. Însăși înființarea și „botezarea“ revistei noastre, Vita Catholica Banatus, s-a realizat cu sprijinul episcopului Sebastian Kräuter, în redacția de la Reșița, condusă de părintele József Csaba Pál.
Fire comunicativă, plină de viață, dar mai ales de compasiune, părintele episcop Kräuter a rămas în memoria multora, drept un binefăcător, un sprijin pentru nevoiași, un părinte care a împărțit cu semenii săi și bunuri materiale, dar a și sădit valori spirituale. Copii, tineri, adulți ori bătrâni au trecut pe la fereastra sau pe la ușa sa și s-au bucurat de toate acestea.
Retras de la conducerea diecezei în 1999, părintele episcop Kräuter și-a mai ajutat succesorul scurtă vreme, pe părintele episcop Martin Roos, atât cât sănătatea precară i-a permis acest lucru. A locuit până înaintea morții în casa canonicilor din Piața Unirii nr. 10, împreună cu arhiepiscopul titular Adalbert Boros († 2003) și cu părintele canonic dr. Lorenz Zirenner († 2005), bucurându-se de grija Surorilor Franciscane, în al căror Hospice, din Timișoara, de pe Str. Memorandului, a trecut la Domnul, în data de 29 ianuarie 2008. Alături i-au fost până la ultima suflare părintele vicar general László Böcskei, succesorul său, Martin Roos și surorile. A fost așezat în cripta Domului, alături de înaintașul său, episcopul Augustin Pacha, dar și de arhiepiscopul Boros, unde așteaptă fericita zi a Învierii.
Libertas filiorum Dei! – a fost motto-ul de consacrare al părintelui episcop Sebastian Kräuter, perfect potrivit vremurilor, locurilor și oamenilor epocii sale. Prin el, păstorul și-a îndrumat și încurajat turma, indicând legătura intrinsecă a libertății cu caracterul de fii ai lui Dumnezeu al creștinilor autentici. În aceste zile, în care marcăm centenarul nașterii părintelui episcop Sebastian Kräuter, să ne reamintim și să îi medităm motto-ul, să îi practicăm virtuțile și să îl menționăm în rugăciunile noastre, căci și Apostolul Neamurilor ne îndeamnă: „Amintiţi-vă de conducătorii voştri, care v-au predicat cuvântul lui Dumnezeu; vedeţi cum şi-au sfârşit viaţa, şi imitaţi-le credinţa!“ (cf. Evr. 13,7).

Biroul de presă al Episcopiei de Timișoara