Amintiri despre una dintre cele mai vechi sărbători comunitare din Giarmata
Coloana Preasfintei Treimi sau a Ciumei din Piața Unirii din Timișoara îl include și pe sf. Sebastian, ajutătorul împotriva epidemiilor. În dreapta trunchiului de copac, cu săgeata clar vizibilă în trupul său gol.
Coloana Sf. Maria și a Sf. Ioan Nepomuk din piața Libertăţii, în Timișoara, este de asemenea formată din mai multe sculpturi și reprezentări în relief, figura din stânga-față fiind cea a Sfântului Sebastian, tot cu săgeți în pieptul gol.
Atunci când epidemia de holeră a lovit Banatul istoric, în urmă cu 190 de ani, și a provocat numeroase victime, locuitorii din Giarmata au fost cruțaţi de această molimă. De aceea, în semn de recunoştinţă, comunitatea și-a reînnoit „vechiul jurământ“ de a ține în continuare sărbătoarea religioasă (alături de cea a Sfântului Donatus) în ziua Sfinților Fabian și Sebastian (20 ianuarie). Acest lucru poate fi citit în prima cronică a parohiei locale, scrisă de preotul Franz Demele și publicată în anul 1913 (pag. 37). Comemorarea liturgică și ziua numelui/ onomastica pentru Sfinții Fabian și Sebastian au avut numeroase referințe la Giarmata până la sfârșitul emigrăriilor în Germania. Similar cu „Petru și Pavel” sau „Kathrein” (Sf. Ecaterina de Alexandria), această zi de nume – care a fost foarte populară – era o zi importantă de iarnă, adică o zi de orientare, în gândirea, activitățile și comportamentul ţăranilor, a populației rurale șvăbești (nu doar catolice) în general. În baza experiențelor și observațiilor, ei au descifrat „semne“ pentru vremea, pentru timpul probabil ce urma să vină, sau chiar pentru întreaga vreme din cuprinsul unui an întreg, deoarece din această zi multe specii de pomi din Banat au început să își tragă din nou seva din pământ, iar porumbița începea să îți accepte din nou perechea, porumbelul. Şi aceasta în condiţiile în care aici, adesea iarna de-abia acum începea de-a binelea şi dura încă multă vreme, până la finele lui februarie.
La Giarmata, încă în secolul trecut, prenumele martirului creștin Fabian a dispărut. Ultimul localnic care a purtat acest prenume a locuit în Karlsgasse (Strada Carol), Vetter (nea) Favian Wendling, care a decedat în 1951. Dar, în legătuă cu mai îndrăgitul prenume Sebastian – Bastl sau Bascht în dialect (a existat în sat și o Baschte-Gass/ strada Baschte) – ziua comemorării sale liturgice a rămas încă în „uz“ precum și în limbajul colocvial.
În legătură cu sfântul ocrotitor împotriva ciumei, sf. Sebastian, cel care ajută împotriva molimelor, în Giarmata au mai existat şi alte momente importante de celebrare ale sale. Asta mai ales datorită și prin bunăvoinţa capelanului, ulterior preot şi decan, Sebastian Kräuter, care a fost totodată și singurul episcop din istorica Dieceză de Cenad, respectiv al Diecezei Romano-Catolice de Timişoara, care a purtat numele de Sebastian, intrând astfel în istoria de aproape o mie de ani a episcopiei.
Ca şi celelalte numeroase prenume de sfinţi, şi ziua onomastică, de Sebastian, a fost sărbătorită mereu în sat. Pe atunci, zilele de naştere se sărbătoreau mai rar. În rândul germanilor din Giarmata, care au emigrat în Germania, prenumele Sebastian este încă foarte îndrăgit. Pentru catolicii din Banat, există și câteva, diferite monumente istorice comemorative, ridicate şi în cinstea sfântului martir Sebastian, dintre care amintim aici: Coloana Preasf. Treimi din Aradul-Nou sau cea din Piața Unirii (Domului) din Timișoara, dar și Coloana Sf. Maria și a Sf. Ioan Nepomuk din Piața Libertății (a vechii Primării). Îl recunoaștem pe sf. Sebastian astfel: este figura din fața trunchiului de copac, cu săgețile înfipte în pieptul gol. Se pare că arcașii trebuiau să-l ucidă cu săgeți pe convinsul creștin, ceea ce nu au reușit. Din simbolismul săgeților, au apărut procesiuni și legende dezvoltate în tradiția pietății Bisericii, care sunt însă uitate de mult timp în Banat – la fel și pelerinajele de Sebastiani – în cinstea sfântului martir. În trecut, de ziua celor doi sfinţi, 20 ianuarie, în zona Timișoarei a avut loc marele târg anual la Gătaia, iar în mod similar, pentru zona Aradului, la Vărădia.
Luzian Geier
Fotografii: Luzian Geier – 2013 și iunie 2017 (Piaţa Libertăţii).
