Zilele de 8 și 9 decembrie 2025 au fost dedicate comemorării unui scriitor bănățean de limbă germană de la a cărei naștere s-au împlinit 100 de ani în cursul lui 2025. Este vorba de Ludwig Schwatz, dramaturg, poet, romancier, jurnalist, traducător, respectiv autor de piese de teatru, în mod special al unor texte literare în graiul german – șvăbesc – din Banatul de Câmpie. Scriitorul s-a născut în 1925 în localitatea Dolaț, comuna Livezile, în apropiere de Deta, viața purtându-l în cele mai grele și mai diferite situații ori locuri: a studiat arhitectura și construcțiile la Berlin, a fost soldat pe front, fiind rănit și luat prizonier, ulterior el și familia fiind deportați în (1951) Bărăgan. În 1956 s-a mutat la Peciu Nou, dar a activat cu precădere la Timișoara. La Peciu Nou a fost nevoit să lucreze ca muncitor necalificat în cadrul CAP-ului, regimul comunist nerecunoscându-i studiile.
A debutat în 1958 cu volumul de proză „Das Schlüsselbrett“, dar a rămas în memoria literară germană bănățeană cu singurul roman scris în dialectul șvabilor bănățeni, în patru volume, din care trei au fost publicate în timpul vieții „De Kaule Baschtl“. A scris în limba germană, dar a și tradus în germană opere literare ale unor autori de expresie română și maghiară. Ludwig Schwarz a primit în 1978 – ca de membru al Uniunii Scriitorilor din România – premiul filialei din Timișoara a Uniunii. A încetat din viață, subit, în iulie 1981, la București, unde trebuia să țină un discurs la Congresul Uniunii Scriitorilor din România.

Luni, 8 decembrie, în sărbătoarea Imaculatei Concepțiuni, biserica romano-catolică din Dolaț, și ea dedicată Sfintei Fecioare, mai precis „Sfântului Nume al Mariei“ a fost locul de întâlnire al mai multor generații și oameni, veniți din diverse colțuri: unii, foști locuitori ai satului, alții așezați doar de câteva decenii aici. Întâlnirea cu scop bine definit: comemorarea centenarului nașterii lui Ludwig Schwarz a devenit totodată și moment de revedere, de rugăciune, de cântec, dar mai ales de (re)cunoaștere a unui scriitor, ilustru fiu al satului, poate prea puțin cunoscut azi, în Banat, datorită nefericitelor procese și frământări prin care a trecut regiunea și populația ei în a doua jumătate a veacului trecut. Dar, cum a spus și inițiatorul evenimentului, Dorin Imbrescu, este remarcabil și deosebit de important faptul că azi, oameni care nu cunosc limba germană, care nu sunt șvabi, doresc să descopere cultura și credința locuitorilor de odinioară, se implică și organizează astfel de evenimente și se adună laolaltă în vechea biserică din sat.
Momentul a fost deschis de Părintele Attila Lokodi, cu un cuvânt de salut și bun venit, urmat de rugăciunea „Tatăl nostru“, rostită în germană și română. Părintele a ținut să își exprime bucuria pentru numeroșii participanți, mai cu seamă că poate niciodată nu a reușit să vadă aici atâția oameni reuniți în biserică. Următorul cuvânt de salut a fost rostit de primarul comunei Livezile, de care ține și satul Dolaț, domnul Ing. Daniel Lungu, susținătorul inimos al evenimentului. Moderația a fost asigurată de Claudiu-Sergiu Călin, arhivist diecezan și de doamna invățătoare Amalia Takács, de la școala primară din Dolaț.
„Război e când omul nu mai e om. Când tot ce era al vieții nu mai are valoare“ a fost un citat din din romanul „De Kaule Baschtl“ de Ludwig Stephan Johannes Schwarz, pe care doamna Henrike Brădiceanu-Persem, membră a cercului literar „Stafette“ din Timișoara, din cadrul Forumului Democrat al Germanilor din Banat, l-a prezentat, atât în germană (dialectul șvăbesc din Dolaț), cât și în română, luni, 8 decembrie 2025. Vorbitoarea – care a tradus fragmente din acest roman, unele apărând în antologia „Deutsche Erzähler aus Rumänien nach 1945/Scriitori germani din România de dupa 1945“ (ed. Olivia Spiridon) – a prezentat cercul ca un continuator al activității literare în limba germană din Banat.
Reprezentanții Asociației Șvabilor din Dolaț ce trăiesc azi în Germania, Heidi și Josef (Sepp) Dolvig, au adus cu ei un cuvânt de salut – în germană și română – din partea asociației, dar și a tuturor celor care au părăsit localitatea în decursul deceniilor. Momentul a fost cu atât mai emoționant, cu cât azi, autoritățile și noii locuitori țin să comemoreze personalitățile de ieri ale minorității germane. Fiica lor, Stefanie Dolvoig, este președinta asociației și duce mai departe, prin implicarea ei, comunitatea șvabilor din Dolaț. Eleva Alexandra Bușcă, din clasa a VI-a, pregătită de o inimoasă profesoară a citit textul intitulat „Dolațul de ieri și de azi“, inspirat parțial și din mongrafia comunei, scrisă de prof. Cornel Vițan. Moderatorii l-au invitat apoi pe domnul Jakob Friedmann, respectabil octogenar, care l-a cunoscut personal pe autorul Ludwig Schwarz, să relateze câteva dintre amintirile sale despre acesta.
Supriza momentului comemorativ a venit prin grija Pr. Petru Achim, paroh ortodox român, pensionar, care a reactivat corul „Dor bun“ din Livezile, acest cor format din tineri și adulți prezentând un program de colinde de Crăciun în limbile română și germană. Părintele Petru Achim a adresat și el gândurile sale înaintea sărbătorii Nașterii Domnului.
Cuvântul de încheiere a fost adresat de domnul Dorin Imbrescu, care a mulțumit tuturor celor care au contribuit la buna organizare a evenimentului, în special Teatrului German de Stat din Timișoara, reprezentat de directorul său, dl. Lucian Manuel Vărșăndan, prezent la manifestare. Prin grija Teatrului, au putut fi reconstituite date din viața și opera scriitorului și au fost prezentate afișe ale pieselor sale ce s-au jucat, cu decenii în urmă, la Timișoara.
De asemenea, moderatorul evenimentului, Claudiu-Sergiu Călin, a mulțumit domnului Luzian Geier, jurnalist care azi trăiește în Germania, dar și Asociației Șvabilor Bănățeni, care au intermediat, respectiv au pus la dispoziție, din colecția Centrului de Informare al asciației, din Ulm, câteva exemplare ale volumelor lui Ludwig Schwarz.
La final, pe Căminul Cultural din Dolaț a fost dezvelită de domnii primari Ing. Daniel Lungu (Livezile) și Ing. Gabriel Răzvan Drăgan (Peciu Nou) și binecuvântată de Pr. Attila Lokodi (Deta) o placa comemorativă purtând numele scriitorului omagiat. Un buchet de flori a fost depus lângă placă de Asociația Șvabilor din Dolaț, participanții putând mai apoi să petreacă câteva momente de revedere și dialog în sala căminului cultural.

A doua zi, 9 decembrie 2025, a fost rândul localității Peciu Nou – satul în care a locuit și scris Ludwig Schwarz timp de câteva decenii – să își omagieze scriitorul. Locul de întâlnire al participanților a fost Căminul Cultural din Peciu Nou, unde toți cei implicați s-au reunit pentru ca împreună să se deplaseze la cimitirul romano-catolic din localitate. Din partea Episcopiei Romano-Catolice de Timișoara a participat Msgr. Johann Dirschl, vicar general, însoțit de Pr. Simon Ciubotaru, paroh de Timișoara VII. Freidorf și de părintele Vasile Chindriș, paroh greco-catolic de Peciu Nou. S-au rostit rugăciuni și s-au cântat cântece specifice celebrărilor pentru sufletele răposaților, după care s-au depus coroane de flori de către primarii Ing. Daniel Lungu (Livezile) și Ing. Gabriel Răzvan Drăgan (Peciu Nou), dar și de către domnul Florin Stoica, cetățeanul ce locuiește în prezent în casa ce odinioară aparținea familiei Schwarz. Asociația Șvabilor din Dolaț, reprezentată de familia Heidi și Josef Dolvig, a depus un frumos buchet de flori.
Prin grija domnului primar Lungu, la mormântul lui Ludwig Schwarz a fost depus și un pumn de pământ de pe locul pe care s-a aflat la Dolaț casa în care s-a născut Ludwig Schwarz, casă care din păcate azi nu mai există. Momentul desfășurat la cimitirul din Peciu Nou, dar și în general, în localitate, a fost cu atât mai emoționant, cu cât aici au sosit din Germania și fiul scriitorului, domnul Helmut Schwarz, cu soția.
Următorul moment al comemorării s-a desfășurat în fața carei din Peciu Nou, acolo unde a locuit și creat Schwarz. Aici Msgr. Johann Dirschl a rostit, în limbile română și germană, o rugăciune de binecuvântare a plăcii comemorative fixată cu această ocazie, iar proprietarul de azi al casei, dl. Florin Stoica a adresat și el cuvinte celor prezenți. Msgr. Johann Dirschl a rostit o meditație adecvată momentului centenar, iar apoi domnul primar Ing. Gabriel Răzvan Drăgan (Peciu Nou) împreună cu domnul Helmut Schwarz s-au dezvelit placa omagială, ce poartă numele autorului (atât placa de la Dolaț, cât și cea de la Peciu Nou au fost realizate de Marmosim Craiova prin grija domnului Dorin Imbrescu).
Componenta literar-omagială a evenimentului s-a desfășurat la Căminul Cultural din Peciu Nou, fiind deschisă de cuvântul de salut al domnului primar Ing. Gabriel Răzvan Drăgan (Peciu Nou) și cel al domnului primar Ing. Daniel Lungu (Livezile). Din nou, implicarea școlii din localitate a fost un semn de privire optimistă a viitorului: eleva de liceu Alexandra Tănase a vorbit cu mult talent oratoric despre multiculturalismul Banatului.
Din partea cercului literar „Stafette“ din Timișoara, din cadrul Forumului Democrat al Germanilor din Banat a vorbit domnul Benjamin Neurohr, care a făcut mai multe referiri la autorul omagiat, dar și în general, la germanii din Banat, comunitate în rândul căreia s-a format și de care a fost profund marcat prin scris și cultură scriitorul Ludwig Schwarz. Printre vorbitori s-au remarcat doamna Delia Glück, profesoară de limba germană la Giera și domnul Ioan Hațegan, istoric, reprezentant al Institutului „Titu Maiorescu“, filiala Academiei Române, din Timișoara. Vizibil emoționați, au încheiat manifestarea, prin cuvintele lor de mulțumire, familia Helmut Schwarz și soția, urmașii scriitorului omagiat.

Biroul de Presă al Diecezei de Timișoara