Sâmbătă, 21 martie a.c., începând cu ora 15:00, a avut loc pelerinajul tinerilor creștini la mănăstirea Călugăra și la biserica Maria Ciclova cu participarea tinerilor romano-catolici din Dieceza de Timișoara, greco-catolici din Eparhia Greco-Catolică de Lugoj și ortodocși din Episcopia Ortodoxă a Caransebeșului. La pelerinaj au participat Excelența Sa Iosif Csaba Pál, episcop de Timișoara, Excelența Sa Ioan-Călin Bot, episcop greco-catolic de Lugoj și Preasfințitul Lucian Mic, episcop ortodox român al Caransebeșului. Pe lângă grupurile de tineret, la pelerinaj au fost prezenți numeroși preoți și credincioși din cele trei confesiuni. Participanții au parcurs drumul pe jos de la mănăstirea ortodoxă Călugăra la biserica de pelerinaj romano-catolică Maria Ciclova, purtând cu ei cele trei icoane făcătoare de minuni ale Maicii Domnului aflate în biserica din Maria Ciclova, biserica mănăstirii Călugăra și biserica greco-catolică din Scăiuș.
Programul pelerinajului a început la altarul de vară al Mănăstirii Călugăra, cu o slujbă de binecuvântare oficiată de PS Lucian Mic, după care au pornit cu toții către biserica romano-catolică Maria Ciclova, cunoscut loc de pelerinaj mai ales pentru credincioșii de etnie germană, croată, cehă și română din Arhidiaconatul Banatul Montan. Pe parcursul drumului s-au efectuat mai multe opriri, unde tinerii s-au rugat și au cântat. În cadrul acestor momente de rugăciune tinerii romano-catolici au pregătit trei meditații referitoare la stațiunile 4, 5 și 9 ale devoțiunii Calea Sf. Cruci. Pe lângă aceste reflecții, tinerii au rostit și câteva decade din rugăciunea Sf. Rozariu.
În biserica din Maria Ciclova a avut loc un moment spiritual condus de E.S. Iosif Csaba Pál, episcop de Timișoara, care a rostit rugăciunea Papei Francisc de pie memorie închinată Sf. Fecioare Maria, și i-a invitat pe toți cei prezenți la reculegere: „Sfântă Fecioară Marie, către tine înalț rugăciunea mea, chemându-te aici în ajutor ca Doamna Noastră a Ocrotirii. Tu mi-L arăți pe Fiul tău, iar El îmi spune: Iat-o pe mama ta! Sunt și vreau să rămân fiul tău.“ A mai luat cuvântul dl. Erwin Josef Țigla, președintele Forumului Democratic al Germanilor din Banatul Montan, care a prezentat pe scurt istoria acestei biserici consacrate în anul 1727, an în care această localitate era deja atestată ca „locus gratiarum“, adică loc miraculos, loc de har.
La finalul pelerinajului cei trei episcopi i-au binecuvântat, pe rând, pe participanți.
Programul spiritual s-a încheiat într-o atmosferă de prietenie și comuniune, cu o agapă fraternă organizată în curtea bisericii Maria Ciclova.

În continuare prezentăm câteva impresii ale tinerilor participanți, elevi ai Liceului Teologic Romano-Catolic Gerhardinum.

„Mi-a plăcut foarte mult în pelerinaj, priveliștea și frumusețea de la Călugăra și mai ales corul ortodox de la slujbă. De asemenea pot spune că mi-a plăcut drumul spre Maria Ciclova cu stațiunile și ultimul cântec din biserică dirijat de domnul Iustin Călin.“
David Florian, clasa a IX-a A

„Ziua de ieri a fost o experiență frumoasă și liniștitoare. Fiind primul pelerinaj la care am participat, am simțit o stare de bine pentru sufletul meu, deconectare de la tehnologie și stres. “
Carolina Chirțan, clasa a IX-a A

„Această experiență mi-a arătat, cât de important este să ne oferim timp pentru sufletul nostru. A fost o zi în care am învățat să încetinesc ritmul și să apreciez lucrurile simple. Cu siguranță, acest prim pelerinaj va rămâne o amintire frumoasă și valoroasă pentru mine. Sâmbătă a fost o zi cu totul specială, una care mi-a adus liniște și bucurie interioară. Am participat pentru prima dată la un pelerinaj, iar această experiență m-a surprins într-un mod plăcut. Departe de agitația zilnică și de tehnologie, am reușit să mă conectez mai mult cu mine însumi și cu ceea ce contează cu adevărat.“
Daria Rădăcină, clasa a IX-a A.

Eleva Daria Rădăcină din clasa a IX-a A a pregătit și meditația stațiunii a IX-a a devoțiunii Calea Sf. Cruci:
„În această stațiune îl vedem pe Isus Cristos căzând pentru a treia oară sub povara crucii. Este poate unul dintre cele mai apăsătoare momente ale Drumului Crucii. Trupul Lui este deja slăbit, rănit, epuizat până la extrem. Fiecare pas devine un efort aproape imposibil, iar această a treia cădere pare să arate limita absolută a puterii omenești.
Nu mai este doar o cădere fizică – este imaginea unei poveri care pare prea grea de dus. Este momentul în care totul pare pierdut, în care nu mai există energie, nici motivație, nici speranță vizibilă. Și totuși, în mod tăcut și profund, Isus găsește puterea de a se ridica din nou.
Această stațiune ne vorbește foarte mult despre fragilitatea noastră, ca oameni. Fiecare dintre noi are propriile „căderi repetate“: aceleași greșeli în care revenim, aceleași slăbiciuni care ne trag înapoi, aceleași lupte interioare care par fără sfârșit. Uneori ne ridicăm ușor prima dată. A doua oară deja doare mai tare. Dar a treia oară… poate fi descurajant. Apare gândul că nu mai are rost, că nu vom reuși niciodată să schimbăm ceva.
În viața mea, au existat momente în care m-am simțit exact ca în această a treia cădere. Nu era vorba neapărat de lucruri mari sau vizibile pentru alții, ci de lupte interioare – obiceiuri pe care voiam să le schimb, decizii pe care le luam bine pentru o perioadă, dar apoi reveneam la vechile tipare.
Îmi amintesc cum, după ce am „căzut“ din nou, nu mă durea atât greșeala în sine, cât faptul că era repetată. Simțeam rușine, frustrare și mai ales oboseală. Oboseala de a încerca din nou. Era acel gând: „De ce să mai încerc, dacă oricum ajung în același loc?“
Dar ceea ce mă ajută să merg mai departe este tocmai imaginea lui Isus care, deși cade pentru a treia oară, nu rămâne acolo. Nu renunță. Nu abandonează drumul, chiar dacă pare imposibil. Ridicarea Lui nu este spectaculoasă, nu este plină de forță vizibilă – este o ridicare tăcută, grea, dar plină de sens.
Asta m-a făcut să înțeleg că perseverența nu înseamnă să nu cazi niciodată, ci să nu rămâi jos. Chiar dacă ridicarea este lentă, chiar dacă e însoțită de lacrimi sau îndoială, ea contează. “

Biroul de Presă al Episcopiei de Timișoara