La finalul primei ediții a Întâlnirii Naționale a Corurilor de Tineret Catolice, desfășurată la Timișoara în perioada 16–19 iulie 2026, am stat de vorbă cu cei trei muzicieni care au condus ansamblul format din peste 240 de coriști și instrumentiști veniți din diecezele romano-catolice și eparhiile greco-catolice din România: Msgr. Marco Frisina, unul dintre cei mai apreciați compozitori și dirijori de muzică sacră ai Bisericii Catolice, Don Maurizio Lieggi și sora Cristina Alfano. În interviul acordat Biroului de Presă al Episcopiei Romano-Catolice de Timișoara, cei trei invitați au vorbit despre puterea muzicii de a crea comuniune și de a deschide inimile către Dumnezeu, dar și despre ceea ce vor păstra în suflet după zilele petrecute alături de tinerii coriști la Timișoara.

Ați venit la Timișoara, desigur, cu anumite așteptări. V-ați imaginat cum va fi această experiență? Acum, la final, cum priviți zilele petrecute aici?

Msgr. Marco Frisina: – A fost un eveniment minunat. Am avut bucuria de a trăi o experiență cu adevărat frumoasă. De fiecare dată pornesc la drum cu anumite așteptări, însă, mai mult decât atât, mă însoțește curiozitatea de a descoperi o realitate nouă. Am participat la multe întâlniri asemănătoare și, de fiecare dată, mă las surprins de ceea ce Dumnezeu pregătește pentru noi. Și aici ne-a dăruit o surpriză extraordinară: întâlnirile, prieteniile care s-au legat și acești tineri minunați, talentați și plini de entuziasm, alături de care am avut bucuria să lucrăm.

Sora Cristina Alfano: Sunt foarte fericită și onorată pentru întâlnirea cu poporul român. Port în inimă toate chipurile, toate zâmbetele și toate îmbrățișările pe care le-am primit aici. M-a impresionat profund această deschidere către celălalt, dorința sinceră de a ne îmbrățișa și căldura sufletească pe care am simțit-o pretutindeni. Între noi s-au născut o empatie, o energie și o bucurie extraordinare, care ne-au apropiat foarte mult. Tinerii ne așteptau pe noi, însă, în realitate, noi am fost cei care am primit atât de mult de la ei. Este o experiență pe care o vom purta mereu în inimă.

Don Maurizio Lieggi: Nu mi-am imaginat că mă voi întoarce acasă cu inima atât de plină de bucurie. Și pentru noi această întâlnire a fost o experiență de o mare bogăție. Sincer, nu mă așteptam la atâta frumusețe și la o primire atât de călduroasă. În doar câteva zile aveam impresia că ne cunoaștem de o viață. Faptul că am împărtășit aceeași credință și bucuria de a cânta împreună, simțind că suntem un singur glas – mai ales la Sfânta Liturghie de ieri –, a fost o emoție profundă. Atunci înțelegi că Domnul îți oferă mult mai mult decât ai fi putut spera sau dărui tu însuți. Te simți cu adevărat un instrument în mâinile Sale, pentru că lucrarea este, înainte de toate, a Lui.

Pentru tineri au fost zile extraordinare. Ce credeți că va rămâne în inimile lor după întâlnirea cu sute de alți tineri uniți prin credință și muzică?

Msgr. Marco Frisina: Așa cum spuneam, muzica are această putere, iar noi am văzut-o cu ochii noștri. Cu doar câteva zile în urmă, acești tineri nu se cunoșteau. Astăzi sunt prieteni, aproape membri ai aceleiași familii. Este incredibil cât de mult poate muzica să apropie oamenii. M-au impresionat în mod special și copiii: mă înconjurau, veneau să mă îmbrățișeze, mă strângeau în brațe, pur și simplu se lipeau de mine. A fost ceva cu adevărat minunat. Toate acestea ne arată cât de prețioase sunt astfel de întâlniri, atât pentru tineri, cât și pentru adulți. Ele nasc speranță, entuziasm și bucurie – iar aceasta este adevărata lor forță. Tinerii sunt o bogăție extraordinară, dacă sunt respectați, încurajați și ajutați să crească.

Sora Cristina Alfano: În prima zi am văzut pe chipurile multora uimire și o anumită nesiguranță. Astăzi le văd luminate, transformate. Este ceva minunat. Aceasta este lucrarea lui Dumnezeu, nu a noastră. Noi suntem doar instrumentele Sale. Cuvântul lui Dumnezeu, promisiunea Sa și această profeție vie ajung în inima fiecăruia dintre noi și în inimile acestor tineri. Cine știe ce roade va aduce sămânța pe care Domnul a așezat-o în sufletele lor? Nici măcar nu ne putem imagina. În același timp, fiecare dintre noi a simțit mângâierea lui Dumnezeu. Ieri mă gândeam, cu inima plină de recunoștință, cât de mult ne ocrotește și ne călăuzește Domnul. El nu ne cere decât o inimă liberă, iar prin această inimă liberă ne conduce acolo unde voiește. Le doresc tuturor tinerilor care au participat ca bucuria și entuziasmul trăite în aceste zile, chiar dacă se vor mai domoli odată cu trecerea timpului, să lase în inimile lor acea sămânță care va aduce roadele pe care Domnul le-a pregătit.

Don Maurizio Lieggi: M-a impresionat profund tot ceea ce am trăit aici. Marco este deja obișnuit cu astfel de experiențe, însă eu mă întrebam: „Cine sunt eu? Cine suntem noi?”, atunci când tinerii doreau să păstreze amintirea acestor zile printr-o fotografie sau printr-un autograf pe partitură. Atunci îți dai seama că Domnul se folosește și de experiența noastră. Noi nu venim să predăm lecții, ci să împărtășim ceea ce am primit la rândul nostru și să punem acest dar în slujba celorlalți. Văzând dorința acestor tineri de a primi toate acestea a fost și pentru noi un răspuns la multe dintre întrebările pe care le purtăm în inimă. De multe ori considerăm anumite lucruri de la sine înțelese. Însă o asemenea experiență este și pentru noi un adevărat oxigen: ne oferă răspunsuri, ne întărește și ne încurajează să mergem mai departe pe acest drum. Parcă Dumnezeu ne spune: „Curaj! Eu sunt cu voi în această lucrare și în această misiune.” Iar dorința pe care am văzut-o în acești tineri nu poate decât să ne umple de bucurie și să ne dea și mai mult curaj să mergem înainte.

Ați vorbit despre puterea muzicii. Cum poate un cântec să deschidă inima unui om către Dumnezeu și să devină o sămânță de speranță într-o lume tot mai divizată?

Msgr. Marco Frisina: Muzica, unită cu Cuvântul lui Dumnezeu și cu rugăciunea liturgică a Bisericii, are o putere cu totul aparte. De aceea, un cântec poate converti, poate emoționa și poate atinge sufletul omului. Atunci când este unit cu Cuvântul lui Dumnezeu, el capătă o forță extraordinară. Cred că tocmai acest lucru s-a întâmplat aici și continuă să se întâmple.

Sora Cristina Alfano: Le-am povestit tinerilor că, la vârsta lor, nu credeam în Dumnezeu – sau, cel puțin, așa credeam. Eram cântăreață de operă, iar muzica făcea deja parte din viața mea. Întâlnirea cu credința și cu Cuvântul lui Dumnezeu a făcut ca propriul meu cântec să devină, mai întâi, un mijloc de evanghelizare pentru mine însămi, iar astăzi, poate, îi conduce și pe alții spre Dumnezeu. Le-am vorbit și despre întâlnirea mea cu Don Marco, apoi cu Don Maurizio și Don Alessandro. Toate acestea creează acea comuniune care ne ține uniți în răspunsul pe care îl dăm Domnului. Cuvântul lui Dumnezeu este Cel care evanghelizează. De-a lungul anilor am cântat în fața multor oameni. Cel mai frumos compliment pe care l-am primit nu a fost: „Mulțumesc, cânți foarte frumos”, ci: „Mulțumesc, m-ai făcut să simt prezența lui Dumnezeu.” La urma urmei, talentul trece. Însă să auzi pe cineva spunând: „M-ai condus spre Dumnezeu” este cel mai frumos dar pe care l-aș putea primi vreodată.

Don Maurizio Lieggi: Toate acestea ne fac să conștientizăm și mai mult responsabilitatea pe care o avem de a transmite această experiență mai departe. Așa cum spunea Don Marco, muzica unită cu Cuvântul lui Dumnezeu are puterea de a trezi emoții și de a atinge inimile oamenilor. De aceea, slujirea prin muzică în cadrul Sfintelor Liturghii trebuie trăită ca o primă formă de evanghelizare. Faptul de a cânta bine în timpul celebrărilor liturgice ne ajută să pătrundem mai adânc în misterul lui Dumnezeu și să contemplăm frumusețea care izvorăște din El.

O ultimă întrebare: ce veți păstra în inimă din aceste zile petrecute la Timișoara?

Msgr. Marco Frisina: Confirmarea că muzica lui Dumnezeu nu cunoaște granițe și nu ridică ziduri. Ea poate ajunge și poate vorbi inimii oricui. Iar acest lucru ne încurajează să mergem înainte.

Sora Cristina Alfano: Mă emoționează că aceste zile au ajuns la final. Am primit foarte, foarte multe încurajări. Mulți m-au întrebat: „De unde vine energia ta?” Știu cu certitudine că această energie nu este a mea. Ea vine de la Dumnezeu și capătă putere atunci când întâlnește o inimă deschisă, gata să o primească. Atunci se naște comuniunea, acea forță care ne unește. De când sunt aici simt această energie minunată pe care mi-ați dăruit-o voi, iar acesta este darul pe care îl iau cu mine. Cu toții suntem pe drum, în căutarea Cuvântului lui Dumnezeu. El este adevărata noastră energie și avem nevoie de El. Aici, în România, am simțit această experiență extraordinară de comuniune, iar cine știe câte alte lucruri frumoase ne va mai dărui Dumnezeu în viitor, poate chiar împreună.

Don Maurizio Lieggi: Eu iau cu mine frumusețea de a fi Biserică. Am putut atinge cu mâna puterea comuniunii și bucuria de a împărtăși credința noastră în Isus Cristos. Am respirat această comuniune, am mărturisit-o, am cântat-o și am proclamat-o cu bucurie, chiar și în momentele de sărbătoare. Nu există nimic mai frumos.

Vă mulțumim pentru aceste gânduri împărtășite și pentru prezența dumneavoastră la Timișoara.

Biroul de Presă al Episcopiei de Timișoara

Interviul se poate viziona accesând link-ul: www.youtube.com