Cetatea Vaticanului – Adrian Dancă
2 iunie 2025 – Vatican News. Vă oferim aici, în traducerea noastră de lucru, discursul Papei Leon al XIV-lea prezentat la Actul comemorativ dedicat Fericitului Iuliu Hossu, organizat în Capela Sixtină de Federația Comunităților Ebraice din România luni, 2 iunie a.c., la ora Romei 17.00.
«Dragi frați și surori, ne-am adunat astăzi în Capela Sixtină pentru a comemora, în Anul jubiliar dedicat speranței, un apostol al speranței, pe Fericitul cardinal Iuliu Hossu, episcop greco-catolic de Cluj-Gherla, păstor de suflete și martir al credinței în timpul persecuției comuniste din România. Astăzi, într-un fel, el intră în această capelă, după ce sfântul Paul al VI-lea, în 28 aprilie 1969, l-a creat cardinal in pectore, în timp ce se afla în închisoare pentru că a rămas fidel Bisericii Romei.
Îi salut cu bucurie pe toți cei prezenți: pe reprezentanții Bisericii Greco-Catolice din România, autoritățile și, în mod special, pe onorabilul Silviu Vexler, președinte al Federației Comunităților Evreiești din România.
Anul curent este unul special dedicat Cardinalului Iuliu Hossu, un simbol al fraternității dincolo de orice granițe etnice sau religioase. Procesul său de recunoaștere ca „Drept între Națiuni”, inițiat în 2022, are la bază angajamentul său curajos de a-i sprijini și salva pe evreii din Transilvania de Nord atunci când, între 1940 și 1944, naziștii și-au pus în aplicare planul tragic de a-i deporta în lagăre de exterminare.
Asumându-și riscuri enorme pentru sine și pentru Biserica Greco-Catolică, Fericitul Hossu a întreprins numeroase acțiuni în favoarea evreilor pentru a împiedica deportarea lor. În primăvara anului 1944, în timp ce la Cluj-Napoca (în maghiară Kolozsvár) și în alte orașe transilvănene se pregătea ghetoizarea lor, el a mobilizat clerul și credincioșii greco-catolici, emițând la 2 aprilie 1944 o Scrisoare pastorală, despre care avem o mărturie prin intermediul lui Moshe Carmilly-Weinberger, fost rabin șef al Comunității evreiești din Cluj-Napoca, în care lansa un apel vibrant și profund uman: „Apelul nostru”, scria el, ”se adresează tuturor, venerabili frați și iubiți fii, pentru ca să ajutați pe evrei nu numai cu gândul, ci și cu jertfa voastră, știind că astăzi nu putem face o lucrare mai nobilă decât acest ajutor creștin și românesc, născut din ardoarea carității umane. Prima preocupare a momentului prezent trebuie să fie această lucrare de ajutorare”. Potrivit mărturiei fostului rabin șef, cardinalul Hossu a ajutat la salvarea de la moarte a mii de evrei din nordul Transilvaniei în perioada 1940-1944.
Speranța marelui păstor de suflete a fost cea a omului de credință, care știe că porțile răului nu vor învinge lucrarea lui Dumnezeu. Viața sa a fost o mărturie de credință trăită din plin, în rugăciune și dedicare față de aproapele său. A fost un om al dialogului și un profet al speranței, iar papa Francisc l-a beatificat pe 2 iunie 2019 la Blaj. Cu acea ocazie, în omilia sa, a citat una din frazele sale ca un rezumat al vieții sale: „Dumnezeu ne-a trimis în acest întuneric al suferinței pentru a da iertare și pentru a ne ruga pentru convertirea tuturor”. Aceste cuvinte exprimă esența spiritului martirilor: credință neclintită în Dumnezeu, fără ură, dar cu mila care transformă suferința în iubire pentru prigonitori. Ele rămân și astăzi ca un îndemn profetic de a depăși ura prin iertare și de a trăi credința cu demnitate și curaj.
Fiind aproape de suferința poporului evreu, care a culminat cu tragedia Holocaustului, Biserica știe bine ce înseamnă durerea, marginalizarea și persecuția. Tocmai din această cauză, ea simte angajamentul de a construi o societate care să pună în centru, ca pe o exigență de conștiință, respectarea demnității umane.
Mesajul cardinalului Hossu este mai actual ca niciodată. Ceea ce a făcut pentru evreii din România, acțiunile pe care le-a întreprins pentru a-și proteja aproapele, în ciuda tuturor riscurilor și pericolelor, îl arată ca pe un model de om liber, curajos și generos până la jertfa supremă. De aceea, motto-ul său „Credința noastră este viața noastră” ar trebui să devină motto-ul fiecăruia dintre noi.
Îmi exprim urarea ca exemplul său, care a anticipat conținutul exprimat mai târziu în declarația ”Nostra Aetate” a Conciliului Ecumenic Vatican II – pentru care se apropie a 60-a aniversare – precum și prietenia dumneavoastră să fie o lumină pentru lumea de astăzi: să spunem „nu” violenței, oricărei violențe, cu atât mai mult dacă este comisă împotriva unor persoane fără apărare și neînarmate, precum copiii și familiile!
Dumnezeu să vă binecuvânteze pe fiecare dintre dumneavoastră și pe cei dragi!»
Programul evenimentului comemorativ din Capela Sixtină a început cu discursul deputatului Silviu Vexler, președinte al Federației Comunităților Evreiești din România, urmat de un mesaj al cardinalului Lucian Mureșan, arhiepiscop major al Arhieparhiei majore de Făgăraș și Alba Iulia, mesajul fiind citit de episcopul auxiliar al Curiei de la Blaj, mons. Cristian Crișan. Au fost interpretate, de asemenea, câteva compoziții muzicale, cu participarea violonistului Alexandru Tomescu, la o vioară Stradivarius. În fine, o rudă a Fericitului Iuliu Hossu a citit câteva fragmente din memoriile exemplarului cardinal român, în care s-au amintit credința sa, puterea iertării și libertatea sa interioară în ciuda persecuțiilor regimului comunist român, evidențiind, printre altele, ocrotirea acordată evreilor în anii întunecoși ai persecuției din Transilvania.
Sursa: www.vaticannews.va/ro
