Organizația catolică St. Gerhards-Werk e. V. Stuttgart organizează sâmbătă, 9 noiembrie, conferința culturală „Pietate profundă în secolul al XIX-lea“. Oameni de știință, cercetători și persoane interesate se vor reuni între orele 9.30 și 16.30 în Casa Șvabilor Dunăreni din Sindelfingen, recent renovată. Din partea Diecezei de Timișoara și a comunității germane din Banat/Timișoara, vor lua parte dr. Claudiu Sergiu Călin, arhivist diecezan, care va prezenta o comunicare despre „Ordine și congregații religioase în Dieceza de Csanád și Banat în secolul al XIX-lea“, iar jurnalista dr. Raluca Nelepcu va conferenția despre „Educația fetelor în secolul al XIX-lea în Banat: adaptarea școlilor Surorilor de Notre Dame într-o societate în schimbare“. Alte contribuții vor veni din partea unor oameni de știință precum: dr. Zsofia Bárány (Biblioteca Națională Maghiară Budapesta), dr. János Bednárik (Institutul de Etnologie, Centrul de Cercetare pentru Științe Umaniste al Academiei Maghiare de Științe, Budapesta), dr. Réka Miklós (Universitatea de Arte, Graz), Prof. dr. Gábor Tüskés (Institutul de Studii Literare, Centrul de Cercetare pentru Științe Umaniste al Academiei Maghiare de Științe, Budapesta), Prof. dr. János Ugrai (Institutul de Istorie al Universității din Miskolc).
În cadrul evenimentului de o zi, cercetătorii vor face o trecere în revistă a vieții ecleziastice a șvabilor dunăreni folosind exemple concrete. „Creștinismul, în Bisericile cu o identitate confesională limpede, a jucat un rol social, politic și cultural esențial în istoria grupurilor minoritare germane din centrul și estul Europei, de la stabilirea lor în acest areal, la sfârșitul secolului al XVII-lea până în prezent, atât la nivel individual, cât și la nivel de grup. Bisericile au fost implicate nu numai în sfera spirituală, ci și în cea politică, administrativă și economică“, se arată în invitația la eveniment. De asemenea, se precizează: „Lungul secol al XIX-lea“ a fost caracterizat de interacțiunea cu sfera identitar-națională și a influențat construirea națiunii. „Naționalizarea“ religiei și „sacralizarea“ națiunii, în special începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, au creat, de asemenea, noi configurații de identificare pentru șvabii dunăreni din jumătatea maghiară a Monarhiei Dunărene. Deoarece Biserica și religia funcționaseră anterior ca un factor decisiv în identitatea (colectivă) a șvabilor dunăreni, au putut apărea crize de loialitate. Aceasta a generat aceiași stimuli în zonele individuale de colonizare, dar a condus la rezultate diferite la nivel micro în ceea ce privește tradițiile și practicile religioase. Conferința culturală va examina influențele și efectele specifice pe care acest lucru le-a avut asupra catolicilor de limbă germană din Ungaria acelor vremuri.
ADZ – Anul 32/Nr. 7938 București, miercuri, 6 noiembrie 2024, p. 8
