Colaborare strânsă între biserică, administrația română, Landsmannschaft, foruri și biserică

De Astrid Weisz

Deja de 14 ani, în fiecare an, pe 2 august, în ziua sărbătorii franciscane a Portiunculei, la sugestia episcopului emerit Martin Roos, se organizează un pelerinaj german la locul de har Maria Radna din Banat. Este o zi de pelerinaj atât pentru șvabii din Banat din România, cât și pentru cei din străinătate, dar și pentru germanii din Banatul Montan. De-a lungul timpului, s-a stabilit ca în jurul acestei date să fie organizate diverse hramuri (Kirchweih-uri), comemorări și întâlniri de către comunitățile de origine germană, așa cum este și seria Concertelor Estivale din Banat, organizată de muzicologul și organistul bănățean dr. Franz Metz.
De-a lungul timpului, relațiile dintre Biserică – Dieceza de Timișoara – asociațiile germanilor din Banat de ambele părți ale granițelor și, în unele cazuri, și cu reprezentanții comunităților locale, s-au dezvoltat în așa măsură încât evenimentele beneficiază adesea atât de sprijin german, cât și românesc. În timp ce interesul comunităților germane pentru astfel de evenimente este evident, administratorii români le văd parțial ca pe o cultivare a imaginii, parțial ca pe un tribut adus relațiilor de prietenie care au fost îngrijite timp de mulți ani, în timp ce alții au un adevărat respect pentru foștii vecini și compatrioții harnici care au modelat peisajul satului și al orașului Bănățean. Emigranții și descendenții lor sunt atrași spre vechea lor patrie de dor, nostalgie, curiozitate și sentimentul ori dorința de apartenență la o comunitate, o credință și o cultură comună.

Pelerinajul germanilor la Maria Radna

Ziua de 2 august s-a impus ca zi de pelerinaj a germanilor din Banat la Maria Radna, fie că este vorba de conaționalii din România sau de cei care au numit deja de mult timp alte meleaguri drept casă a lor. Anul acesta, această zi de sărbătoare aproape că s-a transformat într-o mică zi de… acasă: șvabi din Banatul de Câmpie și germani din Banatul Montan, oficialități, reprezentanți ai Forumului German și creștini obișnuiți, peste 15 clerici și un număr mare de membri ai Landsmannschaft-ului (Landsmannschaft der Banater Schwaben) din Banat s-au întâlnit în Basilica Minor Maria Radna pentru a aduce rugăciuni de mulțumire și intenții în fața Maicii Domnului. Vicarul general al Diecezei de Timișoara i-a întâmpinat pe Regina Lochner, consulul Republicii Federale Germania la Timișoara, Bernard Gaida, purtătorul de cuvânt al Grupului de Lucru al Minorităților Germane (AGDM) din cadrul Uniunii Federale a Naționalităților Europene (FUEN), Christian Knauer, președintele Asociației Expatriaților trăitori azi în Bavaria, Peter-Dietmar Leber, președintele federal al Asociației Șvabilor Bănățeni (Landsmannschaft der Banater Schwaben) împreună cu soția sa Hiltrud Leber, Harald Schlapanski, președintele districtual al Asociației Șvabilor Bănățeni în Bavaria, Erwin Josef Țigla, președintele Forumului Democratic al Germanilor din Banatul Montan, Helmut Weinschrott, președintele Fundației Adam Müller Guttenbrunn, precum și numeroși președinți de onoare și membri ai asociaților comunităților locale, dintre care unii au călătorit cu delegații de purtători de steaguri bisericești sau de asociații. Predica din cadrul Liturghiei pelerinajului german a fost ținută de celebrantul principal, părintele Josef Hell din Trockau, care a slujit în Banat până în 1990 și a creat termenul „Hell Linie“ (linia parohiilor/comunităților păstorite de Pr. Hell) datorită eficienței sale, în timp ce dr. Franz Metz și muzicieni din Banat și Germania au oferit un cadru muzical înălțător cu cântece mariane tradiționale și compoziții din Banat.
Prânzul luat împreună în mănăstire a oferit ocazia de a face schimb de idei și de a discuta, de a se reîntâlni, de a lua o pauză înainte de a vizita muzeul mănăstirii sau de a se aduna la ora 14.30 pe dealul Calvarului din spatele bazilicii de pelerinaj pentru tradiționala devoțiune Calea Sf. Cruci.

300 de ani la fântâna cea bună
Împlinirea a 300 de ani de la întemeierea așezării a fost sărbătorită în comuna arădeană Guttenbrunn / Zăbrani la sfârșitul săptămânii, imediat după pelerinajul german la Radna. Peste 300 de conaționali din Germania au sosit – s-au reîntors acasă, pentru a participa la eveniment, dar și numeroși șvabi din Banat și demnitari au luat parte la sărbătoarea cu diversele ei momente importante. Fie că a fost vorba de Sfânta Liturghie cu muzica sa cerească, sau de binecuvântarea capelei sf. Vendelin recent renovate, de programul cultural amplu și colorat, de seara de dans sau de momentele comemorative la monumentele eroilor sau în cimitir – nimeni nu a plecat „cu mâna goală“ (sau mai bine zis cu inima goală) de la această sărbătoare. Doamna Hiltrud Leber, președinta Asociației Comunității Locale din Guttenbrunn/ Zăbrani (HOG Guttenbrunn), a fost copleșită și încântată de participarea numeroasă și ne-a declarat: „Unii nu mai fuseseră la Guttenbrunn de mai bine de 30 de ani. Unii și-au adus copiii și nepoții care s-au născut în Germania, pentru alții a fost prima vizită în țara natală a părinților și bunicilor“. Împreună cu preotul romano-catolic Ioan Cădărean, care se îngrijește de Guttenbrunn / Zăbrani și din Lippa/Lipova și Neudorf, și administrația comunală reprezentată de primarul Dănuț Codrean, dar și consiliul HOG Guttenbrunn au fost principalii promotori ai grandioasei sărbătoriri: „300 de ani Guttenbrunn“. Au fost stabilite semne durabile: s-au făcut rugăciuni și Liturghii în vechea biserică a satului, în capela Sf. Vendelin, care a fost renovată total și binecuvântată, unde a fost re-binecuvântat inclusiv altarul, în biserică s-a dezvelit o placă cu numele tuturor coloniștilor din veacul al XVIII-lea a fost dezvelită, la fel ca și un panou de informare trilingv la capela Sf. Vendelin, în timp ce altul a fost ridicat la Monumentul Eroilor din cele două războaie. Comunitatea HOG Guttenbrunn a publicat, de asemenea, o monografie locală cu această ocazie și a bătut o monedă comemorativă placată cu argint.
Sărbătoarea a început sâmbătă dimineața cu o paradă în costume tradiționale din satul Guttenbrunn, purtată de tineri și adulți din Germania, dar și din Timișoara, Deta și Sânnicolau Mare, paradă ce s-a întins de la Centrul Cultural local până la Primărie pentru a-i invita pe aleșii comunității la sărbătoare. Muzicienii din Banat – Fanfara Banater Musikanten – au asigurat muzica. Costumele fastuoase, lungi, plisate și colorate ale fetelor pentru hram / Kirchweih sunt cele mai frumoase, cele mai elaborate și, la 15 kilograme, probabil și cele mai grele din Banat, a explicat Edith Singer, care are și ea, parțial, rădăcini în Guttenbrunn. Marea biserică din Guttenbrunn a fost apoi umplută până la refuz pentru marea slujbă solemnă. Celebrantul principal a fost din nou părintele Josef Hell, care s-a îngrijit de parohie până la emigrarea sa în Germania. Un cadru muzical deosebit a fost asigurat de Dr. Franz Metz, împreună cu soliști și un cvartet de coarde, care a inclus această Liturghie festivă în seria „Concertelor Estivale din Banat“ și a interpretat o Missa Brevis a capelmaestrului de odinioară al Domului din Timișoara, Vinzenz Maschek, Missă găsită la Zăbrani de părintele Cădărean, precum și cântece solemnte deja bine cunoscute.
După Sfânta Liturghie, procesiunea s-a îndreptat spre capela Sf. Vendelin, unde aceasta a fost binecuvântată de părintele Andreas Reinholz și de preoții prezenți, iar doamna Hiltrud Leber a ținut o scurtă cuvântare despre micul lăcaș de rugăciune și a mulțumit Bisericii și Comunității locale, respectiv Primăriei pentru contribuția la renovare. Procesiunea s-a îndreptat apoi spre Monumentul Eroilor, din spatele bisericii, unde s-au rostit rugăciuni pentru sufletele celor care au murit în cele două războaie mondiale. A existat, de asemenea, ocazia unei fotografii festive de grup, înainte ca procesiunea să se îndrepte spre stadionul local Josef Scheirich, pe acordurile muzicienilor din Banat. Un cort uriaș a oferit umbră și protecție de soarele arzător, precum și o scenă, standuri cu mâncare și mese de bere acoperite. Pe scenă, spectacolele de dans și muzică au alternat cu discursurile demnitarilor. Președinta HOG Guttenbrunn, doamna Hiltrud Leber, a fost gazda prietenoasă și pricepută. Dansatorii de la Banater Rosmarein și Edelweiss Detta au dansat în costumele de Kirchweih, în timp ce membrii grupului de dans Buntes Sträußchen, care au călătorit de la Sânnicolau Mare, au dansat în costumul de Kirchweih din Cenad. După ce a participat în aceiași zi și la hramul din Lovrin, a dansat la Zăbrani și grupul etnografic pentru adulți Banater Kranz din Timișoara. Un moment muzical deosebit a fost oferit de Johann Schiller, care a repetat compozițiile tatălui său cu Banater Musikanten. La sfârșitul după-amiezii a fost prezent folclorul românesc cu cântece și dansuri ale grupurilor din Aluniș / Traunau și Frumușeni / Schöndorf. Seara, distracția a continuat cu dans și bună dispoziție pe muzica duetului Astrid Marsel și Siegfried Potche Marsel.
Sărbătoarea celor 300 de ani de la întemeierea satului Guttenbrunn / Zăbrani, care a celebrat comunitatea, coeziunea dintre foștii și actualii locuitori din localitate, precum și tradițiile și obiceiurile, s-a încheiat duminică cu o altă Sfântă Liturghie, o comemorare a celor răposați la cimitirul romano-catolic și o ceremonie de depunere de coroane la monumentul eroilor de lângă biserica ortodoxă. Deși jubileul se dorește a fi unul unic, șvabii originari din Guttenbrunn nu doresc să își încheie cu acesta implicarea în vechea lor patrie, ci doresc să continue să organizeze proiecte în anii următori, într-o cooperare amicală.

Încă un hram / Kirchweih cu paradă de costume tradiționale la Lovrin

După mai bine de trei decenii, parohia Lovrin din jud. Timiș și-a sărbătorit din nou sărbătoarea sfințirii bisericii, în modul solemn, cu o paradă a costumelor tradiționale. În mod normal, sărbătoarea hramului bisericii este celebrată în fiecare an cu o Sf. Liturghie și cel puțin o agapă. Cei 240 de ani de la colonizarea germană și reînființarea Forumului German din localitate au fost prilejul marii sărbători, conform obiceiului șvabilor din Banat. Foști și actuali lovrineni din Banat și mai ales din Germania s-au reunit pe 3 august într-un cadru festiv pentru a celebra așezarea coloniștilor sosiți din Alsacia și Lorena (1784-1785), în parohia romano-catolică ce fusese deja înființată în 1777 cu coloniști catolici bulgari, potrivit arhivistului diecezan Dr. Claudiu Călin. Zeci de perechi îmbrăcate în port popular german au defilat prin Lovrin, cândva un sat predominant german, însoțite de costumele tradiționale ale grupurilor Banater Kranz (Timișoara), Hatzfelder Pipatsche (Jimbolia), Buntes Sträußchen Großsanktnikolaus (Sânnicolau Mare), Billeder Heiderose (Biled), Vergissmeinnicht Busiasch (Buziaș), Banat-Ja Arad și Sanktanna (Sântana), precum și de fanfara Nădlaceanca. Primarul Marius Graur și preotul-paroh romano-catolic Cristinel Bălan doreau de mai mult timp să organizeze un festival bisericesc în sat. Comunitatea locală și Forumul German local, înființat în acest scop, și-au adus și ei aportul de entuziasm. După procesiunea în costume tradiționale, Liturghia a avut loc în Biserica parohială Sfântul Anton din Lovrin, cu picturile sale murale realizate de Franz Ferch. Msgr. Johann Dirschl, vicar general, a oficiat Liturghia împreună cu preoți din împrejurimi, urmată de o devoțiune pentru răposați și o depunere de coroane la Monumentul Eroilor. În Lovrin există un Forum German local de doar câteva luni,ce beneficiază și se sprijinul și deschiderea parohiei romano-catolice, informează președinta acestuia, Roswitha Retzler: „În prezent avem 55 de membri și mai sunt câțiva care vor să se înscrie. Și avem o mulțime de planuri în afară de Kerweih, scurte excursii în zonă și poate vom organiza și un bal al strugurilor și Kathreinerball, pentru că oricum duminica stăm mereu împreună“.