În sanctuarul marian de la Maria Radna oare de câte ori pe an se poate auzi fraza citată în titlu: „Am venit la Radna, la Sfânta Fecioară Maria“? Oare câte persoane vin aici și așează grijile, dorințele, bucuriile, recunoștința lor la picioarele Sf. Fecioare? Câți pelerini oare umplu băncile navei spațioase a bisericii și urcă la stațiunile Căii Sf. Crucii, pe drumul pietros, udat de roua dimineții, câți credincioși rostesc cu pietate cuvintele rugătoare: „Sfântă Marie, Maica lui Dumnezeu, roagă-te pentru noi păcătoșii…“ Pentru credincioșii din Dieceza de Timișoara, Maria Radna este un sanctuar deosebit de îndrăgit, de care generațiile de astăzi sunt atașate prin credința și statornicia strămoșilor, cinstirea sinceră a Maicii Domnului și o tradiție religioasă de peste 500 de ani. Biserica a fost ridicată la rangul de Basilica Minor de către Sf. Papă Ioan Paul al II-lea în anul 1992. În același timp, credincioșii care în Anul Sfânt 2025 vor face un pelerinaj la Mica Bazilică Papală din Maria Radna, pot dobândi indulgența plenară în condițiile stabilite de Biserică, deoarece E.S. Iosif Csaba Pál, episcop diecezan, în scrisoarea sa circulară, a desemnat trei biserici din Dieceza de Timișoara unde se poate dobândi indulgența plenară: Domul Sf. Gheorghe, Catedrala romano-catolică din Timișoara, precum și sanctuarele de pelerinaj Maria Radna și Maria Ciclova.

Mulți pelerini afirmă că Maria Radna este un loc spiritual deosebit, și la fel spune și pr. Andreas Reinholz, parohul locului, care începând din 2003, pe lângă pastorația comunității din Radna, oferă des asistență spirituală și pelerinilor care sosesc aici, iar, ocazional, îi îndrumă și pe turiști. Cu ocazia pelerinajelor în aceste activități și îndatoriri, Părintele Paroh este ajutat de pr. Ion Cădărean, paroh de Lipova, custodele muzeului Mănăstirii Radna, administratorul Mănăstirii, dar și de domnul Ferenc Boda, care stă ore nenumărate la dispoziția turiștilor ca și ghid al bisericii și totodată se ocupă și de unul dintre micile magazine de suveniruri și de doamna Andreea Bodroghi, cantor și organist al bazilicii.

– Părinte paroh, cum priviți în urmă la anul care a trecut? De unde au sosit pelerini la sanctuarul Maria Radna în 2024?
– Dacă m-ați fi întrebat, câte persoane au sosit la Maria Radna, nu aș fi putut să vă dau un număr exact, deoarece sanctuarul este vizitat de mai multe grupuri de pelerini și turiști în fiecare an, dar și de un număr mare de familii sau persoane singure. Estimativ 170.000 de persoane au vizitat sanctuarul. Dar pot să vă spun și de unde au sosit. Cei mai mulți dintre ei, desigur, au venit din Banat, din parohiile Diecezei noastre, deoarece multe parohii au propriile zile de pelerinaj, așa cum se obișnuia și în trecut. Totodată, diferitele naționalități au și ele propriile lor zile de pelerinaj: credincioșii germani în 2 august, cei bulgari în 6-7 septembrie, cei croați în 7 septembrie, dar și în dimineața zilei de 8 septembrie, când se celebrează o Sf. Liturghii în limba croată, maghiarii în 8 octombrie, iar slovacii în sâmbăta din august, de dinaintea solemnității Adormirii Maicii Domnului. E.S. László Böcskei, episcop diecezan însoțește în mod regulat credincioșii slovaci din Dieceza de Oradea la Radna, unde celebrează Sfânta Liturghie și participă la devoțiunea Calea Sf. Cruci. În data de 7 septembrie ajung și pelerinii rromi, pentru ei Sfânta Liturghie o celebrăm la miezul nopții, spre ziua de 8 septembrie. Deși marea majoritate nu sunt catolici, ei o cinstesc pe Fecioara Maria. Cei mai mulți dintre rromi vin din județele Timiș și Arad, de exemplu din Recaș sau Jimbolia și Cărpiniș. Este caracteristic numai grupului de rromi, că femeile îngenunchează încă jos, în parcarea din fața bisericii și urcă astfel, în genunchi, drumul pietruit și cele 65 de trepte până la biserică, apoi, tot în genunchi, înconjoară altarul principal de trei ori. În cei douăzeci și doi de ani de când sunt aici, nu am văzut niciodată un bărbat rrom să îngenuncheze și să parcurgă acest drum. Doar femeile o fac. Anul trecut, Sf. Liturghie de la miezul nopții pentru pelerinii rromi a fost celebrată de pr. Branko Duma, capelan al Parohiei Timișoara IV. Iosefin, preot sfințit în 2024. După Sf. Liturghie, participanții vin în fața sanctuarului și cer individual o binecuvântare. Desigur, nu numai rromii se află atunci în biserică, ci și pelerinii din Moldova, de exemplu, care rămân peste noapte și participă la fiecare Sf. Liturghie din bazilică. Pelerini sosesc cu regularitate și din Transilvania, din primăvară până în toamnă, mai ales din Odorheiu Secuiesc și Miercurea Ciuc. Din aceste orașe, unul sau două autocare sosesc în fiecare lună, majoritatea cu credincioși care sunt în drum către Medjugorje, și se opresc aici pentru a se ruga sau a participa la Sf. Liturghie. A fost o zi, în care șase autocare au sosit din Odorheiu Secuiesc deodată. Au sosit credincioși și din Dieceza de Satu Mare, ne-a vizitat inclusiv E.S. Jenő Schönberger, episcop diecezan. Poposesc la Maria Radna și autocarele cu pelerinii care pornesc din Moldova spre Medjugorje, la fel și pelerinii care se îndreaptă spre Șumuleu Ciuc. Nu trebuie uitați nici pelerinii motocicliști, care au făcut primul lor pelerinaj la Radna acum doi ani. Anul trecut au sosit deja cincizeci de persoane și au cerut o zi proprie de pelerinaj. În acest an, aceasta va fi în 30 august. Ne vizitează regulat și membrii Filarmonicii din Arad și susțin concerte. Anul trecut, de exemplu, au cântat nu numai în biserică, ci și în curtea mănăstirii, iar publicul i-a ascultat șezând pe scaune. Alteori au cântat în piața din fața bisericii, pentru aproximativ două mii de oameni. De asemenea, în biserică au avut loc mai multe concerte și recitaluri de orgă. Revenind la pelerinaje, majoritatea pelerinilor străini au sosit din țara vecină, Ungaria, cel puțin două autocare pe lună. Au venit din toată țara, nu doar din dieceza de Szeged-Csanád, unde avem prieteni buni care ne sprijină. Unii dintre ei ne ajută ca și voluntari, chiar dacă nu vorbesc bine limba română. Anul trecut, cu ocazia celei de-a 55-a ediții a Drumeției Internaționale Kolping pentru Pace, un grup numeros, de 90 de persoane din 11 țări europene au făcut un pelerinaj la Maria Radna, unde au participat la o Sfântă Liturghie. Atunci, membrii Familiei Kolping Banat ne-au cerut ca să desemnăm o zi oficială de pelerinaj pentru ei. Aceasta va fi în data de 17 mai. Pe lângă ei, au sosit pelerini, credincioși și preoți din Becicherecul Mare, din Zenta, din Slovenia cu 5 autocare, din Croația, din Slovacia, din Polonia. Din Franța au sosit cu un autocar notari publici, însoțiți de un preot, iar din Statele Unite ale Americii, mai mulți preoți și un episcop. Au sosit, de asemenea, numeroase grupuri și din Germania. De exemplu, credincioșii plecați din Banat și stabiliți în Germania, când se întorc pentru a sărbători aniversarea a 250 sau 300 de ani de la înființarea fostei lor parohii, de regulă vizitează și bazilica din Radna. Așa s-a întâmplat în cazul grupurilor din Sânpetru German, Lovrin, Șarlota sau Zăbrani. Dar există și grupuri de pelerini sau turiști din Germania care s-au oprit aici, sau cum au fost de exemplu sașii, în drumul lor către orașele natale din Transilvania, Sibiu și Sighișoara.

– După cum se poate vedea, lucrările de renovare sunt în curs de desfășurare la Calea Crucii, pe dealul din spatele bazilicii. În ce măsură au fost finalizate anul trecut?
– Proiectul a început acum patru ani. În primul an, am renovat Capela Sf. Cruci, de pe deal: am înlocuit acoperișul, am tencuit-o și am zugrăvit-o. După care am continuat cu stațiunile Căii Crucii și am finalizat toate cele paisprezece stațiuni. Mulți dintre stâlpii stațiunilor nu mai stăteau drept, erau înclinați ba în dreapta, ba în stânga, iar fundațiile lor au fost consolidate, adică am săpat în adâncime și am turnat beton în împrejur în lățime de 20 de centimetri, astfel încât să reziste cel puțin atâta timp cât a trecut de când au fost ridicați. Și am renovat și partea de sus a stâlpilor. Totuși, cea mai dificilă lucrare a fost reparația drumului care duce la stațiunile Căii Crucii. Mai mulți întreprinzători au răspuns solicitării, dar când au auzit că va trebui să transporte materialele de construcție și pietrele sus pe munte, au refuzat lucrarea. A fost dificil ca să găsim un antreprenor, iar această lucrare a costat și cei mai mulți bani. Lucrările de renovare au fost susținute financiar și de unele parohii, cum ar fi Vinga, Pecica, Lugoj. În același timp, am primit donații financiare de la mai multe persoane și preoți din Dieceza noastră și din Ungaria. De asemenea, prietenii noștri din Ungaria ar dori să vină și să curețe pădurea din jurul Căii Crucii. Am început anul trecut, și probabil vom termina până la Paște, renovarea spațiului din fața Căii sf. Cruci, unde este o statuie a Sfântului Francisc și câte patru stâlpi cu statui ale sfinților franciscani, în nișele lor. De data aceasta, nu vom monta gratii groase de protecție în fața nișelor, ci unele mai joase, astfel încât statuile să nu poată fi îndepărtate sau sparte cu ușurință. Totodată, am instalat o cameră de luat vederi la capelă și astfel am reușit să prindem și câțiva hoți, care scoteau bani din cutia milei. În pădure ei caută o creangă mai subțire, lipesc la capăt o gumă de mestecat și introducând-o între gratii, „pescuiesc“ astfel banii. O metodă similară este folosită în cazul altarului ce reprezintă grota apariției Sf. Fecioare la Lourdes.


– Cât de bogat va fi programul din acest an?
– Programul pelerinajelor la Radna este prezentat în afișele în limbile maghiară, română și germană, care a fost deja trimise parohiilor. În acest an sunt 20 de pelerinaje diecezane, adică în organizarea Episcopiei, a diferitelor birouri pastorale, a mișcărilor ecleziale, a asociațiilor bisericești și a diferitelor etnii. Pe lângă aceste programe, așteptăm cu drag, ca și până acum, comunitățile parohiale și pelerinii din țară și de peste hotare. Sperăm că și în acest an mulți vor veni la Radna, la Sf. Fecioară Maria!

– Vă mulțumim pentru interviul acordat.

Biroul de Presă al Episcopiei de Timișoara