Sâmbătă, 16 octombrie a.c. Centrul Diecezan de Tineret a organizat Festivalul Tinerilor, o manifestare menită să reunească tineri din întreaga Dieceză de Timișoara. Deoarece evoluția situației epidemiologice COVID19 nu permitea desfășurarea cu prezența fizică al acestui eveniment, acesta s-a derulat online. Totuși, participanții s-au bucurat de această ocazie de întâlnire, astfel că împărtășim pe această cale câteva impresii primite d ela ei.
În week end am avut bucuria de a participa la Festivalul Tinerilor, un eveniment foarte frumos, chiar dacă s-a desfășurat doar online. La început am ascultat un cântec, la care am și dansat. După aceea, am vizionat o scenetă care ne-a dat de gândit: am aflat adevăratele motive ale fericirii și faptul că noi, tinerii din Lugoj, nu purtăm nici un fel de masca în public, suntem noi inșine. Mă bucur că am avut un nou prilejul de a petrece timp împreună, de a vorbi cu oameni frumoși și de a dezbate subiecte interesante. (Roland Alexandru Trocan, grupul de tineri Lugoj)
M-am distrat cu dinamica de la începutul întâlnirii, m-a umplut de bucurie întâlnirea cu unii dintre tinerii din parohie. Tot programul a fost pregătit foarte bine, sceneta ne-a dat de gândit. Nu am nici o observaţie negativă de făcut. Chiar îmi lipsea o astfel de întâlnire. Mulţumesc. (Francisc Marian Lisi, practicant în parohia din Lugoj)
Festivalul Tinerilor a fost un timp plăcut, ceva ce mi-a lipsit. M-a încântat mult organizarea întâlnirii, dat fiind că s-a ținut online. Cu toate ca eram departe unii de ceilalți fizic, dar aproape pe micile ecrane ale zoom-ului, am simțit că eram uniți și asta m-a bucurat tare. (Rita Egeto, grup tineri Lugoj)
Ce pot eu să spun este că am fost nesigură de faptul că pot participa la festival până în cilpa în care m-am conectat la link- ul de zoom. Însă nici nu vreau să știu cât de mult aș fi regretat dacă nu aș fi participat. Recunosc că știam de ceva vreme de festival, însă nu cred că am simțit, încă de la început, o atracție prea mare față de acesta. Poate din cauza ritmului zilnic, rapid și aglomerat, poate că și faptul că se defășura online. Cu toate acestea, pe ultima sută de metri, am decis că e momentul oportun ca sufletul și starea acestuia să devină prioritatea mea numărul unu, măcar pentru câteva ore. Am rămas plăcut surprinsă de entuziasmul organizatorilor, de salutul și primirea caldă, chiar și în online; de cât de mult efort a fost depus, ca noi, tinerii să ne simțim cât mai aproape unul de celălalt, iar prin celălalt mai aproape de Dumnezeu. Toate acestea din comfortul caselor noastre. Programul pregătit de către cor mi-a adus un zâmbet larg pe buze, umplându-mi sufletul de voie bună și pozitivitate, iar sceneta vizionată ne-a condus la unele discuții profunde, în cadrul cărora ne-am permis să fim vulnerabili unul față de celălalt. Astfel, o dată cu încheierea festivalului, nu pot spune că pentru mine s-a încheiat acesta, ci din contră a deschis un nou și frumos capitol, așteptând cu nerăbdare edițiile următoare. (Namaah Andrada Tămășanu, Oțelu Roșu)
La festival a fost prezent și un grupr de tineri din comunitatea romano-catolică din Ciacova. Unii dintre ei, la începutul lunii octombrie, au participat la încă un eveniment deosebit de important: au primit Sf. Sacrament al Mirului. Despre aceste momente tinerii au relatat astfel:
Patricia: Prin mir, viața harului, primit la Botez, a ajuns la maturitate. Mirul a întipărit în sufletul meu o pecete de neșters, un semn al celui care luptă și muncește pentru împărăția lui Cristos. Mirul este acea Sfântă Taină prin care ni se dă Spiritul Sfânt și harul de a fi ostaș al lui Isus Cristos. Prin Botez ni s-a curățit sufletul de păcat. Prin Mir ni se dă puterea să nu mai cădem în păcat și să nu ajungea pradă Satanei. Ni se dă puterea de-a lupta și muri pentru credința și dragostea față de Isus Cristos.
Roxana: În ziua Sfântului Mir ne-am bucurat de prezența Preasfințitului Episcop printre noi, cu care am avut ocazia sa discutăm. În cadrul acestei discuții, am făcut schimb de întrebări și răspunsuri, aflând mai multe lucruri despre viața alături de Duhul Sfânt. Am primit sugestii din partea Episcopului, cum să încercăm să ne rugăm în grup, sugestie pe care cu siguranță o voi urma. Un alt sfat a fost să purtăm conversații sufletește cu Duhul Sfânt, nu numai în cadrul rugăciunilor, ci și pe parcursul zilei și să nu ne fie rușine de acest lucru, căci Duhul Sfânt e alături de noi, ne ascultă și ne răspunde. Cu toții ne-am simțit pregătiți sufletește să îl primim pe Duhul Sfânt și darurile acestuia și de aceea emoțiile și entuziasmul ne-au acaparat în timpul Sfintei Liturghii. Îl rog pe Duhul Sfânt să rămână mereu în inima mea şi să mă ajute să trăiesc cu adevărat credinţa pentru a fi astfel adevărată fiică a Bisericii, care-şi trăiește, îşi apără şi îşi mărturisește credinţa.
Nicoleta: Fie ca Duhul Sfânt, primit duminică, să-mi călăuzească inima și pașii pe mai departe ca să pot mărturisi cu mult curaj credința! O data cu sacramentul Mirului îl dobândim și pe Duhul Sfânt și darurile sale, astfel că putem să ne mărturisim credința cu curaj și bunătate! A fost o sărbătoare plină de seninătate, bucurie și credință deplina, alături de oameni buni, frumoși credincioși, care au fost alături de noi cu un zâmbet și un suflet călduros!
