Acțiunea Catolică din România (ACRO) a organizat luni, 2 decembrie a.c. de la ora 20.00 o întâlnire on-line intitulată «Sinodul continuă în Bisericile noastre locale – Un drum al participării, comuniunii și misiunii», la care au fost invitați participanții celor două sesiuni ale Sinodului despre sinodalitate desfășurate în lunile octombrie 2023 și 2024: E.S. Iosif Csaba Pál, episcop diecezan de Timișoara, E.S. Cristian Crișan, episcop auxiliar al Arhieparhiei Majore Greco-Catolice de Alba Iulia și Făgăraș, Prof. Dr. theol. Klára Antonia Csiszár, pro-rector a Universității Catolice din Linz (Austria) și decan al Facultății de Teologie din același oraș și doamna Eva Fernández Mateo, președintă a „Acțiunii Catolice“ din Spania și coordonatoare a Forumului Internațional al Acțiunii Catolice. Moderatoarea dezbaterii a fost doamna Alexandra Măriuț, jurnalistă catolică. La întânirea on-line au participat E.S. László Böcskei, episcop de Oradea, pr. Francisc Ungureanu, secretar general al Conferinței Episcopilor din România, pr. Cristian Langa, asistent spiritual national ACRO, mai mulți preoți și laici din diecezele și eparhiile din țară – în total 72 de persoane.
La începutul întâlnirii, cei prezenți au fost salutați de doamna Codruţa Fernea, secretar naţional al Federaţiei Acţiunea Catolică din România, după care a urmat un moment de rugăciune condus de pr. Cristian Langa, în cadrul căruia cei prezenți au rostit rugăciunea Adsumus Sancte Spiritus a Sf. Izidor din Sevilia.
Jurnalista Alexandra Măriuț a citat din Nota de însoțire a Sfântului Părinte Papa Francisc a Documentului final al celei de-a XVI-a Adunări Generale Ordinare a Sinodului Episcopilor: „Drumul sinodal al Bisericii Catolice, animat și de dorința de a continua drumul spre unitatea deplină și vizibilă a creștinilor, «are nevoie ca toate cuvintele împărtășite să fie însoțite de fapte» (Salut final la a XVI-a Adunare Generală Ordinară a Sinodului Episcopilor, 26 octombrie 2024). Duhul Sfânt, dar al Celui Înviat, să susțină și să orienteze întreaga Biserică pe acest drum.“ „În acest context se înscrie și evenimentul din această seară, în cadrul căruia invitații noștri ne vor ajuta să descoperim mai mult experiența frumoasă și bogată a Sinodului, dar și să identificăm împreună modalități de a continua drumul sinodal prin valorificarea talanților fiecăruia“ – a continuat doamna Măriuț, care a adresat trei întrebări invitaților: 1. Cum au trăit acest an dintre cele două sesiuni ale Sinodului, care a fost experiența din acest an comparativ cu cel de anul trecut? 2. Care sunt cele trei idei, trei puncte din Documentul final al Sinodului, pe care l-ar alege să le împărtășsească, sau poate chiar au contribuit? 3. Cum s-ar putea dezvolta, cum s-ar putea pune în practică în Bisericile noastre locale cele trei aspecte propuse de Sinod: participare, comuniune și misiune?
În continuare spicuim din răspunsurile date de invitați la cele trei întrebări.
E.S. Iosif Csaba Pál, episcop diecezan: În cadrul Sinodului am exersat, ce înseamnă ascultarea profundă. Practic era o școală, în special pentru ascultare. La începutul sesiunilor am avut exerciții spirituale timp de două zile, ca parte integrantă a Sinodului. A fost important ca sufletul să se pregătească pentru a fi atent la Duhul Sfânt. Așa cum Îl ascultam pe Dumnezeu în rugăciune, așa îl ascultam pe Duhul Sfânt în celălalt.
Primul modul pe care am discutat a fost intitulat Relațiile. Dacă vorbim despre sinodalitate, trebuie să vorbim și despre ce înseamnă latura comunitară și ce înseamnă relațiile la toate nivelele. Relațiile trebuie să fie bazate pe respect, pe multă încredere și să conțină multă iubire, ca să reușim să înțelegem ce vrea Duhul Sfânt cu Biserica noastră. La Sinod am învățat faptul că este esențial o oferim părerea noastră ca pe un dar pentru ceilalți, totodată să acceptăm și părerea celorlalți ca pe un dar pentru noi. Să învățăm ca să ne completăm unii pe alții. Al treilea modul era despre Locuri. Un loc este de exemplu familia, unde se trăiește reciprocitatea, unde fiecare are rolul său și responsabilitatea sa. Un alt loc poate fi parohia, care este comunitatea comunităților.
Trebuie să punem în practică formarea în toate nivelele: a preoților și a laicilor. Consider important curajul de a lucra cu puțini oameni, în grupuri mici. Observăm că este greu ca să facem o schimbare, și cel mai greu este ca să schimbăm ceva în viața proprie, în modul de a lucra. De multe ori este greu ca să ne deschidem și noi, preoții între noi, de teamă, că dacă ne deschidem sufletul, devenim vulnerabili. Dar dacă trăim Cuvântul, putem pune în comun, cum am trăit Cuvântul sau unde nu am reușit, deci se creează comuniune între noi.
E.S. Cristian Crișan, episcop auxiliar: Ceea ce m-a impresionat a fost metoda aleasă de Sf. Părinte, de a asculta în Sfântul Spirit dar și abordarea pe care Papa Francisc a ales-o, în sensul că Biserica nu mai este, clerul, instituția care vine cu niște soluții sau posibile rezolvări ale situațiilor pastorale, ecleziale etc., ci Biserica vrea să se pună în ascultarea tuturor, a poporului lui Dumnezeu în toate dimensiunile, pe care acest popor le are: laici, clerici, persoane consacrate, femei, bărbați, persoane care provin din situații defavorizate, bolnavi, săraci – cu toții au ceva important de spus.
Cred că Biserica Catolică este singura instituție la nivel mondial capabilă să convoace 500 de oameni într-o sală care să stea împreună și să gândească, să vorbească, să se roage împreună pentru același subiect. Sf. Părinte a insistat foarte mult pe acest aspect al unității, în diversitate, bineînțeles. Cele trei idei, care pe mine m-au interpelat sunt: în primul rând faptul că se dorește această împărtășire a darurilor, adică fiecare comunitate, fiecare Biserică locală, particulară are multe lucruri prețioase de împărtășit. Cea de-a doua idee este rolul laicilor în misiune și în viața Bisericii. Este important, ca laicii să fie ascultați. Cea de-a treia idee: o Biserică curajoasă, deschisă spre schimbare, la care Spiritul cheamă Biserica și care să reflecte aspectul de sinodalitate.
Participarea, comuniunea și misiunea sunt pilonii unei Biserici sinodale. Este important să încurajăm și să organizăm întâlniri regulate între preoți și laici, între laici, între laici și persoane consacrate, astfel ca toți să se simtă participanți activi. Biserica dacă nu este misionară, nu își are sensul. Ar trebui să învățăm o prezență activă și vizibilă în societate.
Prof. Dr. theol. Klára Antonia Csiszár: Perioada cuprinsă între octombrie 2023 și octombrie 2024 a fost una foarte intensă, deoarece „Raportul de sinteză“ al primei sesiuni a fost trimis înapoi la conferințele episcopale pentru ca din ecourile primite să se poate elabora documentul de lucru – «Instrumentum laboris» – al sesiunii din 2024 a adunării generale a Sinodului episcopilor. La cea de-a doua sesiune am sosit ca la o mare reuniune de clasă, ne cunoșteam deja, nu eram străini unul pentru celălalt, conversațiile s-au desfășurat într-o atmosferă plină de încredere.
Fiecare om are un loc în construirea Bisericii, în Biserica sinodală. Documentul final ne încurajează, în primul rând ca să încercăm să realizăm structuri – unele deja existente, altele opționale (de exemplu, un Comitet pastoral diecezan) –, care să permită Duhului Sfânt, care acționează în fiecare dintre noi, să se manifeste cumva. Dar structura nu este suficientă, trebuie să existe și un fel de spirit al structurii, un spirit de încredere, de ascultare reciprocă, pentru ca noi să putem evolua și ajunge de la EU la NOI. Responsabilitatea, transparența și evaluarea vor deveni din ce în ce mai importante în cadrul Bisericii. Acest document ne ajută și în acest sens. Și, desigur, ceea ce a făcut Papa Francisc cu Documentul final, le va oferi teologilor încă o mulțime de bătăi de cap. Papa Francisc a spus că nu va adăuga nimic la acest Document, și că acest document, care este de fapt Documentul final al unui proces de trei ani, să facă parte din magisteriul Bisericii. Nu s-a mai întâmplat niciodată ca primatul papal să se subordoneze Bisericii sinodale. Cele trei idei, pe care le consider importante sunt cuprinse în punctele 60, 87 și 101.
Ceea ce fiecare poate să o facă începând de mâine, sau chiar din seara aceasta, acolo unde locuiește, este o mică schimbare de mentalitate în direcția pe care Papa Francisc nu s-a obosit să o spună: Todos, todos, todos – toată lumea. Toată lumea are un loc în Biserică. Să nu fim exclusiviști în gândire. Obișnuiam să fim foarte buni în a defini cine NU aparține de noi. Acum încercăm să învățăm, cum își poate găsi fiecare un loc în Biserică. Să vorbim fără tabuuri despre lucrurile care ne preocupă, care ne privesc. Să nu pierdem contactul cu realitatea și să nu mai fim ideologi, deci să nu stabilim standarde care pun o mare povară pe umerii oamenilor.
Eva Fernández Mateo: Au fost momente frumoase, ne-am putut împărtăși și trăi co-responsabilitatea adevărată. Foarte important pentru mine a fost experiența comuniunii. La sesiunea a doua am avut mai mult curaj ca să ne exprimăm părerea. Sper că putem transforma în realitate această Biserică sinodală, și cele trăite la Sinod sper ca să le putem trăi și în comunitățile noastre.
M-a bucurat mult faptul că s-a vorbit mult despre importanța laicilor în misiune, de exemplu la punctele 66 și 67, și că prima sarcină a femeilor și bărbaților laici este să pătrundă și să transforme realitățile pământești cu spiritul Evangheliei. Un alt aspect pe care aș dori să-l subliniez se poate găsi la punctul 153: Sinodalitatea Bisericii devine o profeție socială pentru lumea de astăzi, inspirând noi căi în sfera politică și economică, precum și colaborând cu toți cei care cred în comuniune și pace într-un schimb de daruri cu lumea.
Dorim o Biserică mai apropiată de persoane, care să fie un cămin, o familie. Asta ne poate ajuta mult ca să trăim Biserica sinodală. Acolo învățăm ascultarea, primirea celorlalți, învățăm co-responsabilitatea, să lucrăm împreună preoți, laici. Suntem atenți ca să evităm clericalismul. Documentul final cuprinde, la numărul 77, câteva contexte, cum ar fi participarea sporită a laicilor la procesele de discernământ ale Bisericii și la toate fazele proceselor decizionale (elaborarea, luarea și confirmarea deciziilor); accesul mai larg al laicilor la funcții de răspundere în eparhii și instituții ecleziastice, inclusiv seminarii, institute și facultăți teologice, prin punerea în aplicare mai completă a dispozițiilor existente etc.
La final E.S. László Böcskei, episcop de Oradea a împărtășit impresiile sale despre cele auzite cât și despre parcursul sinodal.
Întâlnirea s-a încheiat cu o rugăciune adresată Sf. Fecioare Maria.
Biroul de Presă al Episcopiei de Timișoara
