În zilele de 25 și 26 aprilie a.c. mănăstirea și bazilica Maria Radna au găzduit un program de formare spirituală pentru cateheți, intitulată „Vino şi urmează-mă!”, la care au participat profesori de religie, cateheți și preoți din Arhidieceza de Alba Iulia, și din Diecezele romano-catolice de Oradea și Timișoara.
Cursul a fost condus de un grup de cateheți din Ungaria: Éva Csillag, Bernadett Farkas Furmen și Blanka Gakovic Németh, din Budapesta, precum și de Gábor Tornay, directorul cateheților din Vác și Péter Csillag, diacon permanent în Vác.
Programul a început vineri, 25 aprilie, la ora 15:00, cu o Sfântă Liturghie celebrată în biserica din Radna de pr. Zsolt Szilvágyi, vicar pastoral, la care au concelebrat preoții diecezani prezenți.
La începutul Sf. Liturghii participanții au fost salutați de Msgr. Johann Dirschl, vicar general. Deoarece E.S. Iosif Csaba Pál, episcop diecezan a participat la funeraliile Sfântului Părinte Papa Francisc, și nu a putut fi prezent la această Sf. Liturghie, omilia sa a fost citită de pr. Zsolt Szilvágyi. Referitor la versetele din Evanghelia pentru această zi (Ioan 21,1-14), Episcopul Diecezan a subliniat următoarele: „Iubirea este cea care îl recunoaște pe Domnul și astăzi, chiar și atunci, când El poate este de neobservat pentru alții.  Cei doi apostoli, Ioan și Petru, se completează reciproc. Ioan a primit harul iubirii, iar Petru harul simțului practic. Acest lucru este valabil și în Biserică și pentru cateheți. Avem nevoie unii de alții: cateheții au nevoie de preoți și episcopi, iar preoții și episcopii au nevoie de cateheți. Fiindcă împreună tragem năvodul la mal. Dacă între noi este colaborare, Domnul va avea grijă ca năvodul să fie plin.
După Sf. Liturghie, celor aproximativ 30 de participanți le-a fost prezentat acest model de formare spirituală și catehetică de origine franceză, intitulat „Vino, urmează-mă!.
În scurta retrospectivă istorică, doamna Éva Csillag a spus că, în 1949, două tinere din Ungaria au găsit un articol în revista Új Ember despre Institutul carmelitan secular Notre-Dame de Vie, fondat de părintele Marie-Eugene de L’Enfant-Jésus, și au dorit ca un institut similar să fie înființat și în Ungaria. Povestea noastră a început în 1990, cu vizita în Ungaria a cardinalului Lustiger (arhiepiscop de Paris), al cărui secretar, părintele Pierre d’Ornellas, în prezent arhiepiscop de Rennes, era membru al ramurii clericale al acestui Institut. Prin intermediul său am intrat în contact cu spiritualitatea carmelitană și cu acest model de formare spirituală și catehetică. Evităm în mod deliberat cuvântul de metodă”, deoarece este vorba în primul rând de spiritualitate. În anii ’90, am vizitat de mai multe ori la acest institut înființat în Venasque, Franța, pentru cursuri de formare. Cei de acolo au dezvoltat o cateheză dictată de Duhul Sfânt, pe care eu personal o folosesc de treizeci de ani. Cele trei elemente esențiale ale acestei cateheze sunt: fomarea, cărțile și siluetele de carton, care sunt de fapt instrumente pentru a ne ajuta ca să ne putem ruga și cu ochii. Doamna Csillag a citat, de asemenea, și din Exortația apostolică Catechesi tradendae a Papei Ioan Paul al II-lea, respectiv a prezentat sub forma unei scrisori și Discursul Sfântului Părinte Papa Francisc adresat participanților la Congresul Internațional al Cateheților, unde se poate citi: „Un catehet bun, lasă o urmă; nu numai urma a ceea ce seamănă, ci urma persoanei care a semănat. Vă urez ca tinerii voștri, copiii voștri, adulții voștri, cei pe care voi îi însoțiți în cateheză, să vă amintească mereu în fața Domnului ca o persoană care a semănat lucruri frumoase și bune în inimă.
În cadrul primului subiect al întâlnirii, participanții au încercat să răspundă la întrebarea: Care este scopul catehezei? „Cum am devenit profesor de religie, de ce am devenit catehet?”, a întrebat doamna Eva Csillag, iar apoi a sintetizat răspunsurile împreună cu participanții: pentru a le oferi copiilor experiența existenței lui Dumnezeu, căruia îi putem vorbi, care ne iubește; pentru a-i putea duce pe copii de la teorie la experiență; pentru a face legătură între cele scrise în Sf. Scriptură și prezentul, cu viața de zi cu zi; pentru a-L dărui pe Dumnezeu copiilor și tinerilor.
După această introducere interactivă, a urmat o oră de religie interactivă, unde participanții s-au transformat în elevi, și au privit cum masa simplă din fața lor s-a transformat într-un altar, unde siluetele (figurinele) de carton menționate mai sus au dat viață întâmplărilor biblice, cum ar fi Geneza, Buna Vestire sau chiar zidurile Ierihonului. Dar siluetele îi învață pe copiii, de asemenea, cum să se roage, iar prin intermediul lor cateheții pot ilustra chiar și iubirea lui Dumnezeu. Folosind aceste instrumente simple, echipa de formatori au creat o atmosferă de rugăciune și liniște, o atmosferă profundă, familială. Cu o energie și un angajament inepuizabil, coordonatorii formării au oferit, doar în câteva minute, idei și soluții noi cu privire la diferitele modalități de a-i determina pe copiii mai mici (sau mai mari) nu numai să învețe despre Dumnezeu, ci și să caute să dezvolte și o relație profundă cu El.
Pe lângă formarea practică, cei prezenți au luat parte împreună la Sfânta Liturghie și la Adorația Preasfântului Sacrament, în timp ce forumul de sâmbătă după-amiază a oferit ocazia de a discuta întrebările apărute pe parcurs.
Ca parte a programului de formare al Uniunii Profesorilor Maghiari din România, și cu sprijinul profesional și financiar al acestei Uniuni, participanții la cursul de formare, organizat de dr. Judit Ozsváth, lector la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj Napoca și Msgr. Johann Dirschl, vicar general, inspector școlar pentru Dieceza de Timișoara, sunt așteptați să pună în practică ceea ce au învățat în mai multe școli și parohii din Dieceza noastră.

Biroul de Presă al Episcopiei de Timișoara