În urmă cu exact 80 de ani, în cea mai profundă suferință, în mizerie și fără nicio speranță pentru viitor, părintele Wendelin Gruber și deținuții lagărelor de exterminare Gakowa (Gakovo, Serbia/fosta Iugoslavie) și Rudolfsgnad (Kničanin, Serbia/fosta Iugoslavie) au făcut un jurământ: dacă vor supraviețui, vor merge în fiecare an în pelerinaj, ca semn de recunoștință.
După eliberarea sa din închisoarea din Iugoslavia și stabilirea în Germania, părintele Gruber le-a reamintit conaționalilor săi această promisiune. De atunci, supraviețuitorii și urmașii lor au împlinit anual acest jurământ prin pelerinaje organizate în Europa, America de Nord și America de Sud.
Din anul 1959, cel mai cunoscut dintre aceste pelerinaje ale șvabilor dunăreni are loc în al doilea sfârșit de săptămână din luna iulie, la sanctuarul marian din Altötting.
Astăzi, foarte puțini dintre supraviețuitori mai pot participa la pelerinaj. Cu toate acestea, și în acest an, pe 11 și 12 iulie, numeroși copii, nepoți, rude și conaționali, urmași ai șvabilor dunăreni din fostele lor așezări, au venit la cea de-a 65-a ediție a pelerinajului pentru a arăta că trecutul nu a fost uitat și pentru a transmite mesajul că istoria nu trebuie să se repete.
Mărturisirea de credință și conferința
Pelerinajul urmează o structură bine stabilită și a început sâmbătă, la ora 15.00, cu o manifestare de mărturisire a credinței în biserica colegială.
În numele Sfântului Gerhard-Werk Stuttgart, al Forumului Sf. Gerhard și al Asociației Culturale a Șvabilor Bănățeni din Bavaria, Josef Lutz i-a salutat pe pelerini, pe reprezentanții autorităților și pe clerici. El a anunțat că invitatul de onoare al pelerinajului este E.S. László Böcskei, episcopul romano-catolic al Diecezei de Oradea și președintele Conferinței Episcopilor Catolici din România, care urma să celebreze duminică Sfânta Liturghie Pontificală.
Apoi, canonicul colegial din Altötting, părintele Johann Palfi, împreună cu părinții Klaus Rapp, Otto Barth, Paul Kollar și Adam Possmayer, au deschis oficial cea de-a 65-a ediție a pelerinajului.
Părintele Johann Palfi le-a adresat un călduros bun venit confraților săi și pelerinilor veniți din Germania și Austria, precum și din fosta Iugoslavie, România și Ungaria.
Momentul festiv a fost înfrumusețat de corul „Weidenthaler Chormädels” din Traunreut, alcătuit din cântărețe originare din Banatul Montan (Brebu Nou), acompaniate la orgă de Gudrun Neumayer.
Jurnalista timișoreană dr. Raluca Nelepcu a susținut apoi conferința intitulată „Congregația Surorilor Sărace de la Școala Maicii Domnului și activitatea lor în Banat”. Bazându-se pe o documentare amplă, ea a prezentat curajul și spiritul de sacrificiu al acestor călugărițe în cele mai întunecate momente ale secolului al XX-lea.
La final, participanții au rostit rugăciunea „Tatăl nostru” în trei limbi – germană, maghiară și română – după care a urmat Litania Sfântului Gerard, condusă de părintele Paul Kollar.
Sfânta Liturghie de sâmbătă seara și procesiunea cu lumânări
Sfânta Liturghie de sâmbătă seara, celebrată la ora 20.00 în Bazilica „Sfânta Ana”, a fost prezidată de părintele Karl Zirmer, împreună cu canonicul Johann Palfi, părinții Franz Maywurm, Paul Kollar, Adam Possmayer și alți preoți care însoțeau grupurile de pelerini.
În predica sa, părintele Karl Zirmer a vorbit despre imaginea femeii îmbrăcate în soare, având luna sub picioare și pe cap o cunună de douăsprezece stele, descrisă de Sfântul Ioan în Cartea Apocalipsei, ca simbol al încurajării comunităților creștine aflate sub persecuție.
El a amintit că încă din secolul al VI-lea această imagine a fost asociată cu Fecioara Maria: Maria cu coroana de stele, înconjurată de razele soarelui și având luna sub picioare, reprezintă speranța că binele va învinge în cele din urmă.
„Pentru noi aceasta înseamnă că nu autocrații și conducătorii acestei lumi, care își folosesc abuziv puterea și pun în pericol pacea, au ultimul cuvânt în istorie, ci Dumnezeul cel bun și iubitor de oameni”, a subliniat părintele Zirmer.
După încheierea Sfintei Liturghii, la căderea serii, pelerinii au pornit într-o procesiune luminată de lumânări, rugându-se și cântând, de la Bazilică spre Capela Harului.
În fața capelei îi așteptau membrele corului „Weidenthaler Chormädels”, care au interpretat cântece mariane. După înconjurarea capelei, rectorul pelerinajului și prepozitul colegial, Msgr. dr. Klaus Metzel, i-a întâmpinat pe pelerini și, împreună cu părintele Karl Zirmer, a condus o scurtă devoțiune mariană. Cântecele dedicate Maicii Domnului au continuat să răsune și după încheierea slujbei, în piața luminată de lumânări din fața Capelei Harului.
Procesiunea solemnă spre bazilică
Duminică dimineața, pe acordurile festive ale fanfarei din Sântana, dirijată de Josef Wunderlich, a pornit procesiunea pelerinilor sosiți de aproape și de departe cu autoturisme, autocare (din regiunile Landshut și Ingolstadt) și cu trenul.
Au fost prezenți numeroși șvabi bănățeni originari din multe localități ale Banatului, stabiliți astăzi în Augsburg, Ingolstadt, München, Nürnberg, Stuttgart, Ulm și în multe alte orașe din Germania. Au participat, de asemenea, delegații din Austria și Ungaria, printre care membrii Asociației „Sfântul Gerard” Maria Herein–Körös, Csaba Schönberger din Ungaria, precum și un grup de pelerini șvabi dunăreni din Linz, în frunte cu primarul Paul Mahr din Marchtrenk, președintele organizației regionale din Austria Superioară, și Maria K. Zugmann-Weber, președinta Comunității de lucru a șvabilor dunăreni din Austria și vicepreședintă a Asociației Șvabilor Dunăreni din Austria. Ca în fiecare an, a fost prezent și fostul primar al orașului Altötting, Herbert Hofauer.
În șirul pelerinilor s-au alăturat purtătorii de steaguri ai HOG Neuarad/ Aradu Nou, ai organizațiilor regionale din Ingolstadt și Waldkraiburg, purtătorii drapelelor Asociației „Sfântul Gerard”, ai Asociației Șvabilor Dunăreni din Bavaria, ai organizației locale Moosburg și ai HOG Hodschag. De această dată a participat și o delegație a șvabilor sătmăreni, condusă de vicepreședinta organizației din Bavaria, Cornelia Perescsenyi, însoțită de persoane îmbrăcate în costume populare și de o delegație de portdrapel.
În fruntea purtătorilor de steaguri mergea Harald Schlapansky, purtând crucea procesională, urmat de Helmut Kierer, care ducea o lumânare inscripționată cu „A 65-a pelerinaj votiv de împlinire a jurământului”. De o parte și de alta se aflau două panouri: unul cu chipul părintelui Gruber, purtat de Franz Wiesenmayer, și celălalt cu imaginea bisericii sanctuarului Maria Radna, purtat de Gerlinde Kierer.
În urma lor se aflau reprezentanții organizațiilor șvabilor bănățeni, ai Asociației „Sfântul Gerard” din Stuttgart, ai Forumului Sf. Gerard din München și ai Centrului Cultural al Șvabilor Bănățeni din München, alături de invitații de onoare. Au urmat clerul, purtătoarele statuii procesionale a Maicii Domnului din Sântana, fanfara și impresionanta procesiune a numeroșilor pelerini.
Salutul de bun venit, cuvântul laicului și Liturghia pontificală
După intrarea în bazilică, Josef Lutz din Sântana / Nürnberg, organizatorul pelerinajului și vicepreședinte al Asociației „Sfântul Gerard” din Stuttgart, i-a salutat pe pelerini și pe credincioși, precum și, în mod special, o serie de invitați de onoare. Mai întâi l-a întâmpinat pe celebrantul principal al Liturghiei pontificale, E.S. László Böcskei, episcop de Oradea, precum și pe preoții concelebranți. Un călduros bun venit le-a adresat și doamnei dr. Kathi Gajdos-Frank din Budaörs, primarului marelui oraș districtual Altötting, Stephan Antwerpen, fostului primar Herbert Hofauer, conferențiarei din ziua precedentă, dr. Raluca Nelepcu, președintelui federal al Asociației Șvabilor Bănățeni, Peter-Dietmar Leber, președintelui Centrului Cultural al Șvabilor Bănățeni și membru în conducerea Federației Expatriaților, din Bavaria, Bernhard Fackelmann, președintelui organizației bavareze a Șvabilor Bănățeni, Harald Schlapansky, președintei Organizației Femeilor din cadrul Federației Expatriaților, Hiltrud Leber, membrilor delegațiilor din Ungaria și Austria și ai șvabilor sătmăreni din Bavaria, deja amintiți, președintelui Federației Mondiale a Șvabilor Dunăreni și al organizației acestora din Germania, Jürgen Harich, delegației Șvabilor Dunăreni din Bavaria, Grupului Coral al Șvabilor Dunăreni din Landshut, purtătorilor de drapele, fotoreporterelor și jurnalistelor de la „Passauer Bistumsblatt” și „Banater Post”, purtătorilor de costume populare, de cruci, icoane, lumânări și statui ale Maicii Domnului, fanfarei Asociației Șvabilor din Sântana (HOG), întregii echipe de organizare, împreună cu Maria și Johann Noll din Burghausen, și, nu în ultimul rând, tuturor pelerinilor și credincioșilor veniți de aproape și de departe.
Înaintea Liturghiei pontificale, dr. Kathi Gajdos-Frank, originară din Ungaria și vicepreședintă a Asociației „Sfântul Gerard”, a rostit cuvântul laicului cu tema „Compasiune și solidaritate – Europa sub ocrotirea Mariei”. Ea a amintit că credința i-a susținut pe bunicii săi chiar și în cele mai întunecate momente și a făcut apel la responsabilitatea generației de astăzi: „Nu trebuie să transmitem mai departe durerea, ci credința; nu frica, ci speranța; nu amărăciunea, ci iubirea.”
La final, și-a îndreptat privirea spre Europa:
„Îmi doresc o Europă aflată sub ocrotirea Mariei. O Europă care să nu-și uite rădăcinile creștine.”
A urmat, în biserica Sfânta Ana, plină până la refuz, Liturghia pontificală, celebrată de episcopul László Böcskei împreună cu părintele Paul Kollar, consilier spiritual al Asociației „Sfântul Gerard” din Stuttgart și al Forumului Gerard din München, cu părintele și consilierul ecleziastic Klaus Rapp, președintele Asociației „Sfântul Gerard” din Stuttgart, cu părintele Karl Zirmer, președintele Asociației Preoților Sud-Est Germani din Stuttgart, cu părintele Adam Possmayer, membru al conducerii acestei asociații, cu canonicul Johann Palfi din Altötting, cu Pr. Otto Barth și cu preotul emerit Franz Maywurm.
Episcopul romano-catolic de Oradea și, totodată, președintele Conferinței Episcopilor Catolici din România, László Böcskei, s-a îndreptat spre altar împreună cu preoții concelebranți, delegațiile purtătoare de drapele și invitații de onoare, în acordurile orgii interpretate de Beatrix Erndt. Programul muzical a fost susținut în mod impresionant de Grupul Coral al Șvabilor Dunăreni din Landshut, dirijat de Reinhard Scherer.
În predica sa, episcopul Böcskei a trasat un arc peste timp, de la gropile comune din Rudolfsgnad până la speranța care susține de 65 de ani pelerinajul la Altötting. El a amintit de miile de șvabi dunăreni care și-au pierdut viața în lagărelede exterminare ale fostei Iugoslavii și de jurământul care își are originea în acele suferințe. Cu insistență, a subliniat:
„De aceea este important, ba chiar vital, ca Evanghelia lui Cristos să pătrundă întreaga noastră existență. O Evanghelie, o veste bună care aduce vindecare rănilor, dă putere în încercări și oferă direcție drumului nostru pământesc.”
De-a lungul predicii, episcopul originar din Banat și-a îndreptat în repetate rânduri privirea spre Maica Domnului. El a amintit că oamenii vin de secole în pelerinaj la Altötting, mai ales în vremuri de încercare.
„Orice suferință cheamă după mamă”, a explicat el simplu.
I-a îndemnat pe credincioși să-și îndrepte privirile și gândurile spre femeia apocaliptică, cea care a inspirat motto-ul pelerinajului. Ea este imaginea Mariei înălțate cu trupul și sufletul la slava cerească, Mama care, desăvârșită prin suferință și încununată acum de slavă, mijlocește neîncetat și cu credincioșie înaintea lui Dumnezeu pentru noi, „în această vale a plângerii”.
În încheiere, episcopul a făcut legătura cu prezentul și a reamintit că credința este întotdeauna și o misiune. A invocat exemple de martori ai credinței, precum părintele Wendelin Gruber și episcopii martiri Wilhelm Apor și Konstantin Ignatz Bogdánffy, încurajându-i pe pelerini „să contribuie la construirea unei lumi mai frumoase și mai demne de iubit”, prin puterea credinței și moștenirea înaintașilor.
Momentele de rugăciune, devoțiunea mariană, tămâia și cântările au conferit slujbei solemnitate și demnitate. După binecuvântarea episcopală, Josef Lutz a invitat, potrivit tradiției, la comemorarea celor morți:
„Să ne amintim acum de toți șvabii dunăreni care au murit în lagărele de exterminare, în timpul refugierii și al deportării, ca victime ale regimurilor comuniste, în deportarea în Rusia sau departe de noi. Îi pomenim pe morții noștri din vechea și din noua patrie.”
În timp ce drapelele erau plecate în semn de omagiu, fanfara HOG Sântana, dirijată de Josef Wunderlich, a interpretat cântecul tradițional „Ich hatt’ einen Kameraden” („Am avut un camarad”) și marșul funebru „Ewige Nacht” („Noaptea veșnică”).
Înainte de încheierea ceremoniei, Josef Lutz a mulțumit, în numele conducerii Asociației „Sfântul Gerard”, al Asociației Preoților Sud-Est Germani din Stuttgart, al Forumului Gerard și al Centrului Cultural din Bavaria, tuturor pelerinilor și celor care au contribuit la organizarea și reușita pelerinajului.
După Sfânta Liturghie, la Hotelul Plankl, părintele și consilierul ecleziastic Klaus Rapp i-a invitat pe reprezentanții generațiilor tinere („Nachgeborenen”) la o discuție despre modalitățile prin care, în viitor, pelerinajul îi poate implica mai mult pe tineri.
Devoțiunea mariană și binecuvântarea
După-amiază, Grupul Coral al Șvabilor Dunăreni din Landshut, sub conducerea lui Reinhard Scherer, a interpretat împreună cu pelerinii, în bazilică, îndrăgite și binecunoscute cântece mariane. Devoțiunea mariană dedicată Maicii Domnului de la Altötting a fost oficiată apoi de părintele Paul Kollar. La finalul devoțiunii, acesta le-a acordat tuturor celor prezenți binecuvântarea și i-a invitat în față pe pelerinii care achiziționaseră obiecte de devoțiune, pentru a le sfinți.
Raluca Nelepcu, Siegrun Jäger










