Prima exortație apostolică a Papei Leon al XIV-lea, intitulată „Dilexi te“ – „Eu te-am iubit“ (Ap 3,9) a fost publicată în data de 9 octombrie 2025 și a fost tradusă în mai multe limbi, printre care și în limba română (a apărut la Editura „Presa Bună“, traducerea fiind realizată de pr. Mihai Patraşcu). Acest document a fost ales ca temă principală a ședinței preoților Decanatului de Cenad, care a avut loc miercuri, 10 decembrie a.c. Gazda întâlnirii a fost Parohia Timișoara VI Fratelia și pr. Adalbert Jäger, parohul acestei comunități, iar cei prezenți au sosit din Parohiile Cenad, Dudeștii Vechi, Sânnicolau Mare, Biled, Periam, Jimbolia și Lovrin. Tema ședinței a fost prezentată de pr. Augustin Bărbuț, paroh de Timișoara IX Marienheim.
Întâlnirea a început la ora 10.00 cu o Sf. Liturghie celebrată de pr. Adalbert Jäger, la care au concelebrat preoții prezenți.
În omilia sa pr. Tamás Bene, paroh de Cenad și Beba Veche a afirmat că nu numai Adventul, ci întreaga viață este un timp de pregătire pentru întâlnirea cu Dumnezeu, iar omul își poate găsi adevărata liniște a sufletului și pacea interioară doar la Isus Cristos.
La începutul prezentării, pr. Augustin Bărbuț a subliniat: „O parte a acestui document a fost scris de Papa Francisc de pie memorie, dar lucrarea a fost terminată de Papa Leon al XIV. La fel s-a întâmplat și în cazul enciclicei Lumen fidei (Lumina credinței), începută de Papa Benedict al XVI-lea de pie memorie, finalizată și publicată de Papa Francisc.“
În continuare, pr. Bărbuț a punctat câteva cuvinte cheie și idei principale ale celor 5 capitole din exortația Dilexi te:
– Iubirea lui Dumnezeu și demnitatea omului – Dumnezeu este cel, care iubește primul.
– Biserica este chemată să fie semnul vizibil al milostivirii lui Cristos în lume.
– Dumnezeu își revelează iubirea prin Cristos, iar această iubire conferă fiecărei persoane o demnitate inalienabilă. Sărăcia, violența, exploatarea oamenilor ca simple resurse economice sunt atentate la această demnitate.
– Papa identifică mai multe tipuri de sărăcie: materială (lipsa mijloacelor), spirituală (dezrădăcinare, pierderea sensului vieții), relațională (izolare, singurătate), structurală (sisteme injuste).
– Papa dorește o Biserică „cu ușa larg deschisă“, mai puțin birocratică și mai mult milostivă, atentă la cei suferinzi și nevoiași.
– Papa enumeră grupurile care cer atenție: copiii suferinzi, femeile abuzate, vârstnicii singuri, migranții și refugiații, muncitorii exploatați, victimele violenței, persoanele cu dizabilități.
– Compasiunea nu este suficientă, este nevoie de acțiuni, inițiative sociale, proiecte educative, slujire personală. Credincioșilor li se cere implicare socială responsabilă, nu activism ideologic.
– Și tinerii sunt îndemnați la implicare socială, voluntariat și asumarea responsabilității în comunitate.
Întâlnirea s-a încheiat cu discutarea unor teme pastorale și administrative.
În ultimele două puncte ale exortației, Papa Leon al XIV-lea afirmă: „Iubirea creștină dărâmă orice barieră, îi apropie pe cei care erau departe, unește străinii și împacă dușmanii. Ea trece peste prăpăstii imposibil de acoperit omenește și pătrunde în cele mai ascunse colțuri ale societății. Prin însăși natura ei, iubirea creștină este profetică: face minuni și nu cunoaște limite. Ea face să se întâmple ceea ce părea imposibil. Iubirea este, mai presus de toate, un mod de a privi viața și un mod de a o trăi. O Biserică ce nu pune limite iubirii, care nu cunoaște dușmani de combătut, ci doar bărbați și femei de iubit, este Biserica de care lumea are nevoie astăzi. (p. 120) Prin munca voastră, prin eforturile voastre de a schimba structurile sociale nedrepte sau prin simplul și sincerul gest de apropiere și sprijin, cei săraci vor ajunge să înțeleagă că cuvintele lui Isus li se adresează personal fiecăruia dintre ei: „Eu te-am iubit“ (Ap 3,9) (p. 121).
Biroul de Presă al Episcopiei de Timișoara











