În Schematismul Diecezei de Cenad din anul 1913, la rubrica Banatska Topola se pot citi următoarele: aparține de Arhidiaconatul de Torontal, iar în cadrul acestuia de protopopiatul de Becse; din anul 1855 este curatia, iar matricolele parohiale datează tot în acel an. Biserica este sfințită în cinstea Neprihănitei Zămisliri a Sfintei Fecioare Maria. Limbile folosite în pastorație sunt maghiara și germana. Pe baza registrelor parohiale, în anul 1912 la Banatska Topola au avut loc 66 botezuri, 7 căsătorii și 33 înmormântări.
Biserica la care se face referire în Schematism a fost de fapt o casă de rugăciune. Parcela de teren pentru actuala biserică a fost donată în anul 1860, iar biserica a fost construită în 1899 în cinstea Nașterii Sfintei Fecioare Maria. Totuși hramul se sărbătorește în zilele de 14 și 15 august. (Conform Erős Lajos: Adalékok a Zrenjanini-Nagybecskereki Egyházmegye történetéhez)
Despre parohia, care astăzi aparține de protopopiatul central al Diecezei de Becicherecul Mare / Zrenjanin, pe pagina web a acestei episcopii se găsesc următoarele informații:
„Parohia «Ridicarea Sfintei Fecioare Maria cu trupul și sufletul la Cer», singurul loc de pelerinaj marian din Dieceza noastră. Paroh: P. János Sóti SJ. Ridicarea la rangul de curatia se datorează aparițiilor mariane din 14 și 20 decembrie 1854, precum și celor șase apariții în anul 1855. Episcopul diecezan de Cenad, în anul 1859, pe baza investigației și raportului pr. Lőrinc Schlauch (ulterior episcop de Satu Mare, apoi de Oradea și cardinal), avocat diecezan, a aprobat organizarea pelerinajelor. Biserica a fost construită în anul 1899, iar turnul a fost finalizat abia în 1915; sfințirea acestuia a avut loc în a doua zi de Rusalii.“

Pregătirea sufletească pentru sărbătoare
Pe ușa bisericii parohiale era afișat programul pelerinajului de Solemnitatea Adormirii Maicii Domnului de la Banatska Topola, care a început deja vineri, 14 august, după-amiază, cu un mic cenaclu și cu sosirea grupurilor de pelerini. La invitația E.S. Mirko Štefković, episcop diecezan de Becicherecul Mare / Zrenjanin, celebrantul principal al Sfintei Liturghii de vineri a fost E.S. Iosif Csaba Pál, episcop diecezan de Timișoara.
La sosire cântecul pelerinilor a răsunat în nava bisericii, în timp ce, însoțiți de crucea împodobită cu coronițe de flori și de steagurile bisericești, au înconjurat altarul. După aceasta, unii s-au așezat în bănci pentru rugăciune, iar alții au pornit să ia parte la devoțiunea Calea Sfintei Cruci, oficiată la stațiunile ridicate în spatele bisericii, sub conducerea Msgr. József Mellár, vicar general al Diecezei de Zrenjanin, paroh de Novi Bečej.
La pregătirea spirituală pentru sărbătoare a contribuit și Liturgia penitențială, celebrată la altarul în aer liber din spatele bisericii. În meditația sa, Episcopul Diecezan de Timișoara a atras atenția pelerinilor asupra darului împăcării cu Dumnezeu și cu aproapele: „În Sfânta Scriptură, Isus ne învață astfel: «Aşadar, dacă îţi aduci darul la altar şi acolo îţi aminteşti că fratele tău are ceva împotriva ta, lasă acolo darul tău, în faţa altarului, du-te, împacă-te mai întâi cu fratele tău şi apoi, venind, oferă-ţi darul!» De câte ori ni se întâmplă și nouă ca, înainte de Sfânta Liturghie, să trebuiască să cerem iertare. În copilăria mea, mergeam la Sfânta Spovadă numai după ce am cerut iertare celorlalți membri ai familiei. Nu doar noi, copiii, ci și părinții – unii de la alții și de la noi“ – a spus Episcopul Diecezan.
După Liturghia penitențială a urmat Sacramentului Reconcilierii în spațiul din spatele bisericii. Pe scaunele așezate la distanțe potrivite, fiecare dintre preoții prezenți îi aștepta cu drag pe credincioșii dornici de împăcare sufletească și iertare. În acest timp, ceilalți pelerini au recitat împreună Sfântul Rozariu, conduși de părintele Erős Mihály, paroh de Novi Kneževac.

„Dacă în familie nu există rugăciune comună, la ce putem spera?“
Tot către altarul în aer liber s‑au îndreptat preoții prezenți pentru celebrarea Sfintei Liturghii. Celebrantul principal, E.S. Iosif Csaba Pál, episcop diecezan de Timișoara, a fost salutat de E.S. Mirko Štefković, episcop de Zrenjanin: „Este o mare bucurie pentru mine să celebrăm împreună la acest loc de pelerinaj din Topola. Îți mulțumesc, părinte episcop Iosif Csaba Pál, pentru că ne îmbogățești cu învățătura ta spirituală. Mulțumesc preoților și diaconului pentru prezență, care au însoțit credincioșii din dieceza noastră și din diecezele vecine. Prezența și rugăciunea noastră comună sunt o mărturie că și în lumea de astăzi putem clădi pe Dumnezeu și putem trăi cu credință în Cristos. Să cerem mijlocirea Mamei noastre cerești, ca această întâlnire să aducă reînnoire sufletească și să ne întărească în credință, speranță și iubire.“
În continuare, Episcopul de Zrenjanin și‑a exprimat recunoștința față de toți cei care, prin slujirea lor au contribuit la pregătirea și la celebrarea demnă a pelerinajului: părintelui Tibor Koncz pentru coordonarea programului liturgic, preoților pentru slujirea liturgică și pentru oferirea ocaziei pentru sf. Spovadă, cantorului János Varga, pentru asigurarea cadrului muzical, precum și părintelui János Solti și colaboratorilor săi, care au pregătit biserica și altarul în aer liber.
Evanghelia a fost proclamată de diaconul Attila Mészáros.
În omilia sa, E.S. Iosif Csaba Pál a subliniat trăirea personală și familială în spiritul Sfintei Fecioare Maria: „Istoria Europei este marcată de ocrotirea Maicii Domnului. Să ne gândim la Belgrad, la Lepanto, la salvarea Vienei sau la recucerirea cetății Buda. În vremuri grele, popoarele creștine s‑au îndreptat către Maria și au experimentat mijlocirea ei. Trebuie să purtăm în noi și să trăim spiritul Mariei: credința ei, curăția ei, ascultarea ei, încrederea ei în Dumnezeu. Mulți părinți muncesc enorm, pentru că vor binele copiilor lor. Și acest lucru este frumos în sine. Dar copilul are nevoie nu doar de un telefon nou, de haine frumoase, de o casă sau de o mașină nouă, ci mai ales de tată și mamă, de conversații, de îmbrățișări. Cel mai mare necaz este că, de multe ori, tocmai pentru acestea nu mai rămâne timp. Nu mai rămâne timp pentru rugăciunea comună, pentru duminicile petrecute împreună. Dacă în familie nu există rugăciune comună, la ce putem spera? Valorile noastre trebuie trăite în primul rând în familiile noastre“ – a subliniat Episcopul de Timișoara.
După Sfânta Liturghie a urmat tradiționala procesiune cu lumânări în spațiul din spatele bisericii, împreună cu statuia Maicii Domnului. În lumina serii, flăcările lumânărilor străluceau ca niște mici stele, în timp ce pelerinii, în șir lung, au condus statuia Mariei înapoi în biserică. Aici, Păstorul Diecezei de Timișoara i‑a stropit cu apă sfințită pe cei prezenți și obiectele de cult aduse de ei, apoi au cântat împreună imnul papal.
Credință, tradiție, comunitate – acestea au caracterizat pelerinajul de Solemnitatea Adormirii Maicii Domnului din acest an la Banatska Topola, care s‑a încheiat sâmbătă, 15 august, la ora 10.00, cu Sfânta Liturghie solemnă.

Biroul de Presă al Episcopiei de Timișoara

Foto: www.facebook.com